De ce braconează italienii ciocârlii în România. „În principiu, îi mănâncă pieptul, însă în unele părţi se consumă integral“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ciocârliile sunt consumate în restaurante de lux
Ciocârliile sunt consumate în restaurante de lux

Poliţia Română prinde frecvent grupuri de turişti străini, cei mai mulţi italieni, care braconează specii protejate, cu predilecţie ciocârlii de câmp. Străinii caută ciocârlia pentru mâncare, lucru de neînţeles pentru majoritatea românilor.

Împuşcarea ciocârliilor este de mulţi ani o temă controversată. În octombrie 2019, vânătoarea păsărilor-simbol în cultura română a fost interzisă de instanţă, deşi un ordin de ministru emis la începutul aceluiaşi an permitea uciderea a 439.000 de păsări pe teritoriul ţării. 

Curtea de Apel Braşov a suspendat executarea prevederilor Ordinului Ministerului Apelor şi Pădurilor nr. 673/2019, prin care au fost stabilite cotele de vânătoare la patru specii de păsări migratoare pentru anul 2019-2020: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, raţa cu capul negru şi raţa sunătoare.

Decizia a fost luată ca urmare a acţiunii în instanţă deschise de Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor. 

Ciocârlia de câmp este o specie căutată de vânătorii străini, majoritatea italieni, şi a fost introdusă pe lista păsărilor care se vânează în 1996. În anul 2006, în urma unei campanii a Societăţii Ornitologice Române, specia a redevenit protejată, însă numai pentru un an. 

În 2015, în urma unei alte campanii a aceleiaşi Societăţi Ornitologice Române şi a organizaţiilor din Coaliţia Natura 2000, cotele de vânătoare au fost înjumătăţite. 

Poliţia Română prinde frecvent grupuri de italieni care braconează specii protejate, în special ciocârlie, iar pe traseul România-Ungaria deja sunt celebre transporturile de păsări braconate.

Nu puţine au fost misiunile poliţiştilor care au participat la prinderea braconierilor italieni. În urmă cu mai mulţi ani, Carlo, Livio, Armando şi Marco, italieni cu vârste între 30 şi 65 de ani, s-au ajutat la vânătoare de două cutii care scot sunete îmbietoare pentru ciocârlii. 

image

Au reuşit să vâneze peste 90 de ciocârlii, pe care le-au îndesat în două sacoşe. Au declarat că păsările erau destinate consumului propriu. La percheziţia efectuată de poliţiştii din Timiş, au fost găsite asupra lor patru arme de vânătoare şi peste 500 de cartuşe. 

Italienii s-au ales cu acuzaţiile de braconaj cinegetic, vânătoare fără autorizaţie de vânătoare legală, transportul vânatului, uz de armă letală fără drept, efectuarea de operaţiuni cu arme sau muniţii şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Dacă vânătorii noştri spun că sunt dornici mai curând să asculte ciocârlia decât să o împuşte, străinii o caută pentru mâncare, obicei de neînţeles pentru majoritatea românilor. Un bucătar care a lucrat în străinătate ne explică ce găsesc bun la mica delicatesă.

”Spun că are un gust mult mai bun decât cel al cărnii de găină de ţară. Au un gust aparte. Sunt specialişti în bucătăriile lor care se ocupă de partea aceasta de migală. Ei acordă mai mult timp pigulelii, să zic aşa, de puf şi pene. După fierbere sau coacere se scoate pieptul din ciocârlie”, explică Cristi Dobre, un cunoscut chef din Buzău.

Bucătarul buzoian a lucrat în restaurante din toată Europa, unele dintre ele având în meniu şi preparate din carne de ciocârlie. Porţiile sunt pe cât de mici, pe atât de scumpe. ”Am gătit ciocârlii, multe după reţete asiatice. În principiu, se mănâncă pieptul, însă în unele părţi se consumă integral. Se dezosează uşor şi se pregătesc repede. Se mănâncă în Italia şi Cipru, în zona de munte. În Cipru se prepară cu ouă şi ulei de măsline”, spune Chef Cristi Dobre. 

Imagine indisponibilă

În Italia, ciocârlia de câmp este servită ca o delicatesă pe tot timpul anului. Modul cel mai simplu şi gustos de gătit este ciocârlie la rotisor sau la cuptor cu ierburi aromatice.

”Pentru a se declara sătul, un client mai durduliu trebuie să gătească cel puţin 20 de ciocârlii. Şi s-ar ridica de la masă semisătul. Ele fiind păsări foarte mici, tocmai de aceea au fost declarate delicatese, pentru că se mănâncă foarte puţin de la ele. O porţie la restaurant conţine carnea a trei sau patru ciocârlii”, spune Chef Cristi ”Ice”. 

În sudul Italiei şi în Sicilia, în special, conform unui reportaj realizat de o televiziune elveţiană în urmă cu mai mulţi ani, braconierii folosesc tot felul de aparate pentru a atrage păsările, pe care apoi le vând restaurantelor cu preţuri între 5 şi 7 euro bucata. 

”Cred că noi le iubim pentru trilul pe care îl fac pe cer când este senin. Când e frumos afară, ele se înalţă şi cântă, poate de aceea noi nu le-am vânat, nu le-am împuşcat să le mâncăm. Ciocârlia pentru noi are o altă semnificaţie, o întâlnim în poveşti, în cântece de dor”, este concluzia bucătarului buzoian.

Conform Ordonanţei 57/2007, printre speciile de animale şi păsări protejate din ţara noastră se numără şi ciocârlia de Bărăgan, ciocârlia de stol şi ciocârlia de pădure. Pentru vânarea acestora e nevoie de autorizaţie specială şi de respectarea perioadei de vânătoare.

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite