Destinaţii turistice necunoscute. „Dealul cu Lilieci“ poate fi vizitat în această perioadă a anului

Prin numeroasele rezervaţii şi arii protejate de pe teritoriul său, judeţul Buzău poate fi considerat un imens muzeu al naturii. Între opririle la Vulcanii Noroioşi şi Focul Viu, turiştii mai pot poposi la Cernăteşti, unde se află cea mai mare rezervaţie floristică din zonă, numită ”Dealul cu Lilieci”.

Unica rezervaţie naturală de liliac de pe raza judeţului Buzău, „Dealul cu Lilieci”, din comuna Cernăteşti, a fost declarat rezervaţie naturală de interes local în anul 1995, atunci când a fost dată în administrarea Ocolului Silvic Vintilă Vodă. 

În anul 2000, „Dealul cu Lilieci” a fost declarat rezervaţie naturală de interes naţional iar de atunci zona este monitorizată de către responsabilii Agenţiei pentru Protecţia Mediului.

Dealul cu Lilieci se întinde pe aproximativ trei hectare şi se află la poalele munţilor Buzăului, în partea vestică a comunei Cernăteşti, pe Dealul Săpoca.

Pentru a ajunge aici, o poţi lua pe drumul judeţean (DJ203K) ce leagă satul Săpoca de Vlădeni. De aici se ajunge în lunca dreaptă a văii Slănicului, afluent al râului Buzău, pe partea vestică a satului Cernăteşti.

Până pe dealul de deasupra comunei Cernăteşti, trebuie să parcurgi un drum de pământ, de circa patru kilometri. Singura cale de acces este un drum destinat exploatării agricole format de-a lungul vremii de căruţele şi tractoarele cu care proprietarii de pământuri îşi lucrează culturile.

Liliacul din rezervaţia de la Cernăteşti înfloreşte la sfâşitul lunii aprilie şi ţine până după 15 mai. 

”Liliecii de la noi înfloresc o singură dată iar anul acesta au înflorit mai devreme după care a cam fost afectat de îngheţ. Deşi era undeva sus deasupra satului erau înfloriţi înainte celor din vale, din grădini. Drumul este accesibil, de pământ, este bătătorit. L-am întreţinut bine pentru că vin zeci de turişti zilnic în zonă”, spune Petrache Mârzea, primarul din Cernăteşti.

În arealul rezervaţiei alături de liliac mai sunt întâlnite specii arboricole de stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus frainetto); arbuşti cu specii de: scumpie (Cotinus coggygria), mojdrean (Fraxinus ornus), cărpiniţă (Carpinus orientalis), precum şi specii ierboase de alior (Euphorbia cyparissias), măciuca ciobanului (Echinops ruthenicus), ruşcuţă de primăvară (Adonis vernalis L.), unghia găii (Artagalus glycyphyllos) sau cârcel (Ephedra distachya).