Buzău

articolul anterior articolul urmator

Dezastrul genetic din România: mii de soiuri de legume româneşti, dispărute în doar 20 de ani. Explicaţiile cercetătorilor

30
2 Feb 2021 21:19:18
Autor: Iulian Bunila
Tomata „Inimă de Bou” este înregistrată acum în Franţa  Arhivă adevarul.ro
Tomata „Inimă de Bou” este înregistrată acum în Franţa  Arhivă adevarul.ro

România a pierdut mii de soiuri vechi de legume, în ultimele decenii, care au fost înlocuite cu seminţe din import. Un studiu realizat de cercetătorul Costel Vânătoru arată că lista cuprinde un număr de 2.647 de soiuri.

În prezent, lumea vegetală, inclusiv creaţiile biologice ale horticultorilor, este puternic afectată de factori naturali şi artificiali agresivi. 
 
Legumicutura are în grijă cel mai mare număr de specii, dintre care, majoritatea sunt plante anuale, cu o capacitate mică de păstrare a seminţei, cel mult 3-4 ani. 
 
Fiecare specie are la rândul ei, un număr mare de soiuri; la tomate apar în Catalogul European peste 4.000 de soiuri.
 
De-a lungul timpului, România a pierdut numeroase creaţii biologice valoroase 
 
Un studiu realizat de cercetătorul Costel Vânătoru arată că s-a pierdut un număr de 2.647 de soiuri şi că acestea reprezintă doar o parte din patrimoniul genetic românesc, întrucât pentru realizarea acestui catalog s-a consultat un număr restrâns de lucrări publicaţii oficiale. 
 
Evoluţia soiurilor şi numărul mare de pierderi în rândul acestora se poate constata cu uşurinţă prin consultarea Cataloagele Plantelor de Cultură din România.
 
”Mare parte a creaţiilor biologice care au fost înlocuite din cultură şi neglijate s-au pierdut pentru totdeauna. O altă parte a resurselor genetice se află conservată în bănci de gene din străinătate, de cele mai multe ori fără acordul statului român”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.
 
Înlocuirea legumelor vechi cu soiuri din import, de raţiuni ce ţin mai degrabă de avantajele comerciale, este principala cauză a pierderilor masive de seminţe din patrimoniul genetic românesc. 
 
”În cultura plantelor e ca şi în modă. Se caută anumite soiuri, într-o anumită perioadă, iar cele vechi sunt uitate. Apoi, atunci când îşi aminteşte cineva ce bune erau, de exemplu, vinetele bucureştene şi zice hai să le cultivăm din nou, nu le mai găseşte. Grădinarii mai păstrează seminţele vechi dar, în timp, fără o selecţie conservativă, soiurile se deteriorează. Recuperarea acestui tezaur genetică presupune muncă titanică de restaurare genetică, să luăm cataloagele, descrierile vechi, pentru a reface autenticitatea lor”, susţine cercetătorul Costel Vânătoru. 
 
 
La tomate, spune horticultorul buzoian, au dispărut aproape complet din grădinile românilor tomatele Mikado, Aurora, Inimă de Bou, Tomata de Ţigăneşti, tomatele grase româneşti, care sunt mai gustoase, mai zemoase, cu arome deosebite de cele aduse din afară. Au ieşit din competiţia cu soiurile importate pentru că sunt mai moi şi nu se păstrează la fel de bine în faza depozitării. 
 
”Au venit soiuri noi şi au fost scoase din cultură fără să-şi pună cineva întrebarea ce se întâmplă cu soiul pe care l-am eliminat acum? Ce se întâmplă cu soiul Inimă de Bou dacă în locul lui aducem soiul Marissa, din Olanda. L-au mai păstrat pasionaţii de seminţe şi a ajuns să fie înmatriculat în Franţa iar noi l-am pierdut pentru totdeauna”, susţine Costel Vânătoru.
 
Mai multe soiuri de tomate româneşti au fost descoperite la banca de gene IPK Genbank Germania. Este vorba despre soiul de tomate Konserva, soiul de tomate Bizon şi soiul de tomate Aurora.

 
Ceapa Aurie de Buzău a fost găsită în cultură la Banca de Gene din SUA. România a pierdut primul soi de ceapă autohton, ce se obţine prin semănat direct, omologat şi înscris în anul 1971 de dr. ing. Chiru Cristea. În prezent au fost recuperate 50 de seminţe din acest soi de la banca de gene din SUA.
 
În studiul care arată că s-a pierdut un număr de 2.647 de soiuri nu au fost menţionate populaţiile locale şi resurse genetice acumulate de unităţile de cercetare care în timp s-au desfiinţat. 
”Odată cu desfiinţarea acestor unităţi de cercetare, s-au pierdut şi resursele genetice pe care acestea le deţineau. Între aceste soiuri se regăsesc şi creaţii biologice străine, dar care au fost cumpărate oficial în timp de statul român pe sume extrem de mari”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.
Potrivit studiului realizat de Vânătoru, în prezent, lumea vegetală se află într-un real pericol. Pe lângă neglijenţa şi indiferenţa omului în ceea ce priveşte păstrarea, conservarea şi valorificarea patrimoniul genetic, acesta este expus unui număr mare de factori agresivi care conduc la pierderea şi deprecierea resurselor genetice.
 
Un factor extrem agresiv care contribuie la deprecierea unui soi este industria chimică, cu produsele utilizate în agricultură, care de cele mai multe ori se transformă in factori mutageni. Aici intră erbicidele, fertilizanţii, fungicidele, insecticidele, etc.
 
Alte cauze ale pierderii soiurilor vechi de legume sunt tehnologiile moderne de cultură care pot duce la îngustarea benzii genetice şi apariţia fenomenului de eroziune şi chiar mutaţie genetică.
 
”Bolile şi dăunătorii pun în pericol menţinerea biodiversităţii şi autenticităţii creaţiilor biologice. De la an la an, apar boli şi dăunători noi, la care, până în prezent nu s-au găsit soluţii eficiente. Ca exemplu, avem Tuta absoluta, molia fructelor de tomate”. 

 
Tuta Absoluta este cel mai nou dăunător apărut în ţara noastră, semnalat în 2012 pe un lot de legume importate din Spania. Este o molie de dimensiuni mici, cu un zbor haotic. 
 
Este foarte agresiv şi este prezent în toate bazinele legumicole din România. Tomatele sunt cele mai vulnerabile. Fluturii consumă partea verde a vrejului, iar larvele pătrund în roşie şi o strică.
Plantele invazive şi parazite
 
Ca urmare a dezechilibrelor ecologice care s-au accentuat de la an la an, speciile de plante  invazive şi parazite au devinit foarte agresive, ocupând din ce în ce mai mult teren în detrimentul plantelor de cultură, cu efecte grave asupra menţinerii biodiversităţii.
 
De exemplu, costreiul, cunoscut în limbaj popular sub o mulţime de denumiri printre care balaur, belengher, iarbă-bărboasă, iarbă-ghimpoasă, mohor-gros, este una dintre cele mai dăunătoare plante. Se întâlneşte în majoritatea culturilor din România şi afectează culturile de porumb, rapiţă, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahar, cartof, mazăre, năut.
 
”Impacturile schimbărilor climatice sunt deja observate şi sunt prevăzute a deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense”, susţine cercetătorul buzoian.
 
Singura unitate românească care are caracter de depozit este Banca de gene de la Suceava. De asemenea, la Buzău, este în curs de amenajare o unitate care se va încadra în reţeaua de bănci de gene pe domenii acreditate internaţional, care să colecteze, evalueze, depoziteze şi să valorifice resursele autohtone.
 
Vă recomandăm şi:
 
Tineri fugiţi din izolare, sancţionaţi după ce au fost găsiţi într-o parcare. O ceartă între ei a atras atenţia unor poliţişti
 
„Biblia“ vaccinului anti-COVID, tradusă pe înţelesul oamenilor de către preoţi

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

30 Comentarii

m lupascu
2.02.2021, 21:42:27

- lovitura de stat 89 și drama a 6 milioane de cetățeni refugiați economic

+3 (7 voturi)
Mihai din Bucuresti
2.02.2021, 23:28:54

au venit la furat straini ue-usa cu produsele lor deci Romania stat colonial!

+1 (11 voturi)
Adrian Foangǎ
2.02.2021, 22:24:25

De la rosiile romanesti eu ma constipam mereu. Asa ca nu le mai ridicati in slavi, ca nu erau nemaivazute.

-12 (16 voturi)
Alfa Omega
2.02.2021, 23:27:15

Pai cum ai ramas tot asa chiar daca nu ai mai mancat ? Lasa ca articolul nu iti este adresat !

+8 (8 voturi)
Torquemada
2.02.2021, 23:29:00

Nu erau bune legumele romanesti,mda...Sunt bune astea din plastic aduse din Turcia,Olanda,Spania,etc.N-au niciun gust.Luam toate rahaturile din strainatate,ce e romanesc ne pute.

-2 (14 voturi)

Vezi toate comentariile (30)

Modifică Setările