Farmacia din grădină. Cum ne putem menţine sănătate cu legume şi zarzavaturi - sfaturile specialiştilor

Legumele sunt izvor de sănătate. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care menţin sănătatea celulelor. Cercetătorul în horticultură, Costel Vânătoru, de la Staţiunea Legumicolă Buzău, spune că efectul terapeutic al legumelor este mai puternic dacă ele sunt produse în sistem tradiţional.

Licopenul, carotenul, biotina, capsaicina, vitaminele sunt câteva dintre substanţele produse de legume, de care organismul uman are mare nevoie. 

„Nu întâmplător, medicii recomandă la unison consumul de fructe şi legume, pentru că legumele în general sunt izvor de sănătate. Ajută mult la prevenirea anumitor boli. Pe lângă aportul lor alimentar, sunt bune şi din punct de vedere medicinal, pentru că ele contribuie mai ales la prevenirea unor boli”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

Tomata, supranumită regina legumelor, se cultivă în România pe suprafeţele cele mai mari, din rândul legumelor, şi este folosită pe scară largă în alimentaţie, în diverse preparate. Pe lângă aportul lor nutritiv, roşiile din grădină au şi numeroase beneficii asupra sănătăţii.

„Din punct de vedere medicinal, cu toţii cunoaştem că ea conţine licopen, conţine caroten, conţine o serie de vitamine, cum ar fi complexul de vitamine B, vitamina C, până şi vitamina E, pe care o găsim în seminţele de tomată. Deci iată un complex larg de vitamine şi de substanţe pe care le găsim în acest fruct de tomată, substanţe pe care organismul uman nu le fabrică şi trebuie să le ia din alimentaţie. Dacă unele legume îşi pierd o parte din calităţi prin fierbere sau prin prăjire, la tomată nu se întâmplă aşa. De aceea am numit-o regina legumelor, pentru că licopenul, prin fierbere sau prăjire, nu se distruge ci dimpotrivă se concentrează şi atunci beneficiile asupra sănătăţii sunt mari”, spune cercetătorul buzoian.

Consumul mare de tomate este recomandat celor care vor să ţină departe bolile de organismul lor. Roşiile au un rol chiar şi în prevenirea cancerului, ne asigură specialistul Staţiunii Exprimentale din Buzău. 

„Tomata are în compoziţie substanţe flavonoide, substanţe antioxidante. Deci, celor care vor să se ferească de cancer, de boala aceasta nemiloasă pe care o întâlnim frecvent, le dă o oarecare protecţie pentru că substanţele acestea previn îmbolnăvirea celulei sau contribuie chiar la pansarea sau extragerea radicalilor liberi de la nivelul celular şi îi elimină din organism”, explică cercetătorul. 

Recomandarea legumicultorilor este să consumăm tomatele mai ales în această perioadă, când apar roşiile româneşti, care provin din exploataţii unde nu s-au folosit substanţe chimice şi s-a utilizat o tehnologie clasică de fertilizare.

„Este bine să consumăm tomatele româneşti de la sfârşitul lunii iunie, până la îngheţ. Acum este perioada optimă a lor, dar trebuie să cunoaştem trasabilitatea lor. Legumele au beneficii asupra organismului nostru, însă ele trebuie să fie produse fie în sistem ecologic, fie în tehnologii tradiţionale, fără să provină din aceste ferme unde se cultivă în sistem intensiv, cu substanţe de sinteză, tehnologii din acestea avansate, cum este în afară, anume cultura legumelor fără sol, deci pe suport nutritiv, vată minerală sau alt suport şi sunt hrănite prin perfuzie cu substanţe de sinteză. Trebuie foarte bine să facem delimitarea, să ştim de unde cumpărăm aceste legume, cum au fost ele crescute, cum au fost cultivate”, spune Costel Vânătoru.

Potrivit acestuia, legumele produse într-un mediu artificial preiau  din substanţele de sinteză sau pesticidele cu care au fost tratate.

„Cu ani în urmă, am făcut o teză de doctorat care a fost aplicată aici la staţiune, prin care am studiat metalele grele din sol, din apă, şi prezenţa lor în plantă şi în fruct. S-a depistat că o parte dintre aceste metale grele s-au regăsit în fruct dar s-au descoperit diferenţe şi între soiuri. Nu toate soiurile de tomate absorbiseră aceste metale. Au fost şi soiuri care au avut această capacitate de filtrare de a reţine aceste metale şi de a nu le transmite la fruct”, declară cercetătorul de la Staţiunea Legumicolă Buzău.

Toate legumele şi zarzavaturile din grădinile noastre au în conţinutul lor elemente benefice sănătăţii. Ardeiul iute este un veritabil medicament, pentru că prin substanţele din compoziţia sa are o mare contribuţie asupra sănătăţii. 

„Conţine caroten şi licopen, vitamina C, hidraţi de carbon, însă cea mai important este capsaicina, adică ceea ce ştim noi că ustură, care este o substanţă antiinflamatorie şi pentru care nu întâmplător este folosit pe scară largă în multe produse farmaceutice, chiar şi pentru prevenirea şi combaterea alcoolismului. Este bine de ştiut că un ardei iute din acelaşi soi, cultivat în seră are un conţinut mai scăzut de capsaicină, iar cultivat în câmp are fructul ceva mai mic, dar mai usturat. Deci, chiar dacă vorbim de acelaşi soi, este influenţat foarte mult de mediul de cultură , fie că vorbim de solar, fie de camp”, spune cercetătorul Costel Vânătoru. 

Ceapa şi usturoiul, spune cercetătorul, pot fi puse în grupa legumelor care prin substanţele pe care le conţin contribuie foarte mult la distrugerea agenţilor patogeni ai tubului digestiv. 

„Practic vorbim de antibiotice naturale. În ceapă găsim o substanţă de care organismul are mare nevoie şi pe care foarte greu o preia organismul. În ceapă găsim biotina, o substanţă care contribuie la creşterea părului, a unghiilor. Nu mai vorbim de usturoi şi beneficiul pe care îl aduce inimii, asupra sistemului circulator. Este cel care fluidizează sângele, prin substanţele pe care le conţine. Dacă se creează anumite cheaguri de sânge în organism, usturoiul este cel care dizolvă, care curăţă, este cel care contribuie la dizolvarea lor, pe lângă faptul că, aşa cum am mai spus, este un antibiotic natural. Are şi un uşor efect analgezic. Sunt multe medicamente care au în compoziţia lor şi extracte din usturoi”, spune Vânătoru.

Dintre verdeţuri, mărarul contribuie cel mai mult la menţinerea stării de sănătate. ”Mărarul, despre care mulţi cred că nu are decât aroma aceea deosebită, care creează poftă de mâncare şi condimentează, trebuie ştiut că el conţine o substanţă numită melatonină, care este foarte bună pentru sănătate, în special pentru glande”, precizeaă cercetătorul buzoian. 

Rădăcinoasele, precum morcovul, sunt şi ele benefice organismului. ”Calitatea morcovului este dată de raportul dintre cilindrul central şi pulpă. Cu cât cilindrul central este mai subţire şi pulpa mai groasă, cu atât calitatea morcovului este mai bună. Vorbim de un morcov mai zemos, mai bun pentru consum, mai bogat ăn caroten. Şi acesta trebuie să fie cultivat pe teren curat, cât mai natural. Sucul de morcovi este foarte bun pentru copii, pentru sărurile minerale, vitamine. Contribuie foarte mult la starea de sănătate a ochilor, ajută vederea. Alături de el avem păstârnacul, altă rădăcinoasă, la fel de bună pentru sănătate”, explică specialistul în horticultură.

Varza oferă o serie întreagă de beneficii pentru sănătate, cele mai cunoscute fiind efectele sale antiinflamatorii. 

„Varza are un conţinut ridicat de calciu. Este cea mai veche legumă, este prima legumă introdusă în cultură. Iar noi ne mândrim aici cu varza de Buzău, varză deosebit de bună, care se păstrează foarte bine peste iarnă. Această varză cu foaie fină, fără acele nervuri tăioase, dure, aşa cum întâlnim la varza adusă din afară. Varza de Buzău este dulce, bogată în calciu, şi nu degeaba în trecut era folosită la tratarea anumitor boli, cataplasme cu varză la încheieturi sau chiar pe răni, în tratarea lor sau a unor afecţiuni ale articulaţiilor. Este recunoscută pentru aportul ei antiseptic”, spune Costel Vânătoru.

Pepenii şi castraveţii sunt benefici organismului uman mai ales pentru efectul detoxifiant. 

”Pepenele este un bun diuretic. Pentru că ajută foarte mult şi curăţă organismul de toxine, e bine să se facă o cură de pepene în fiecare an. De asemenea, prin procesul de transpiraţie, ecranează oarecum corpul prin substanţele pe care le conţine şi protejează organismul de razele solare. Castravetele, sigur, este cunoscut că din punct de vedere nutritiv nu este o legumă valoroasă, însă din punct de vedere aromatic şi mai ales din punct de vedere al conţinutului de apă este recomandat să fie folosit. Dar şi în castravete găsim o parte din substanţe, uşoare urme de calciu, o serie de vitamine chiar şi în seminţele castravetelui”, spune Costel Vânătoru.  

Prin consumul lor, legumele aduc în organism o apă sănătoasă, aşa numita apă celulară care s-a demonstrat că este mult superioară apei pe care o bem. 

”Sunt studii făcute în afară care arată care este diferenţa între apa din sursă directă şi apa celulară. Ajunge mult mai repede la nivel celular şi o aprovizionează cu elementele care o ajută să-şi mărească durata de viaţă. Vorbim de o apă mult purificată, mult mai fină. Deşi are aceeaşi formulă chimică precum apa din sursă directă, la apa celulară se pare că tipul de legătură, modul de purificare, faptul că a trecut prin filtrele acestea fine ale plantei şi a ajuns la nivelul fructului, are o contribuţie foarte mare asupra sănătăţii noastre. În aceste perioade caniculare, când noi trebuie să ne hidratăm, să consumăm multă apă, este bine să alternăm, să folosim foarte multe legume, pentru că apa celulară aduce rapid în organism substanţele care măresc durata de viaţă a celulei sau contribuie la salvarea celulei care este uzată”, susţine Costel Vânătoru. 

Condiţia ca legumele şi zarzavaturile să aibă toate calităţile nutritive şi terapeutice nealterate este ca acestea să provină din grădini necontaminate cu substanţe ajutătoare. Asta, deoarece solul poate să influenţeze foarte mult compoziţia chimică a plantei, potrivit cercetătorului buzoian. 

”Dacă un sol este fertilizat cu gunoi de grajd, i s-a aplicat o tehnologie clasică, atunci vom vorbi de o legumă sănătoasă. Dacă vorbim de un teren fertilizat cu substanţe chimice, de sinteză, căruia i s-au aplicat tratamente excesive, ierbicide, care sunt cele mai nocive, acestea lasă reziduuri serioase în sol şi periculoase pentru mediu şi pentru plante. Insecticidele, iar, dacă sunt aplicate în exces, atunci sigur aceste legume nu sunt sănătoase”, spune cercetătorul în horticultură Costel Vânătoru.

Este foarte bine de ştiut cum să cultivăm legumele, fără să avem nevoie de aceste substanţe chimice. Specialiştii Staţiunii Legumicole Buzău recomandă fertilizarea cu gunoi de grajd, care are şi avantaje dar şi dezavantaje, în cazul celor care nu ştiu să folosească gunoiul de grajd. Unii fac greşeala să îl scoată proaspăt, de la animale, şi îl duc pe câmp, alţii îl păstrează pe platformă, îl răspândesc pe câmp însă îl încorporează în brazdă la câteva zile. 

”Corect, gunoiul de grajd trebuie pus în platformă, să putrezească bine, să aibă chiar atunci când umblăm la el miros plăcut, miros de pâine proaspătă, pentru că aşa trebuie să miroasă un gunoi de grajd gata să fie încorporat în sol. Imediat ce acest gunoi de grajd a fost dus pe teren trebuie răspândit şi încorporat. Nu este voie să fie lăsat să se usuce pe câmp, la soare, ci trebuie băgat imediat sub brazdă. Apoi, atenţie mare, acolo unde avem platforma, trebuie să fie un loc curat, pentru că odată cu gunoiul de grajd putem duce pe teren şi foarte multe seminţe de buruieni şi locul devine buruienos şi încurcă plantele de cultură. Nu mai vorbesc de coropijniţele care se pot transmite prin gunoiul de grajd”, explică cercetătorul buzoian. 

Costel Vânătoru este doctor în horticultură, coordonator al Laboratorului de Genetică şi Ameliorare din cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.