FOTO Buzoianca Margareta Sterian, unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură ai secolului XX
0
Margareta Sterian a fost unul dintre marii artişti ai avangardei româneşti, lăsând o amprentă aparte în cultura românească din a doua jumătate a secolului XX. A pictat, a scris şi tradus cărţi din literatura universală. A lăsat moştenire culturii sute de picturi şi lucrări de grafică, numeroase volume de poezie şi proză dar şi o fundaţie care, din 1993, decernează premii pentru creaţie muzeografică şi plastică.
Margareta Sterian se naşte pe 16 martie 1897, într-o familie de negustori evrei conservatori, stabilită în Buzău. De mică, rămâne orfană de mamă şi ajunge în grija bunicii, care se dedică în totalitate creşterii şi educării fetei. Din acest motiv, chipul mamei se va regăsi de-a lungul carierei artistei de nenumărate ori, fie în ciclul ”Viaţa de familie”, fie în alaiurile fastuoase ale nunţilor şi carnavalurilor burleşti ale ultimei perioade de creaţie.
Face cursurile liceale la Bucureşti, la Liceul German, pe care îl absolvă în anul 1914. În această perioadă, îl are ca profesor de română pe Ioan Slavici. Studiază apoi pictura şi Istoria Artei la Academia Ranson, din Paris. Cu uşurinţă, parcurge treptele devenirii în arta profesionistă, afirmându-se în pictură în jurul anilor '30. Între decembrie 1929 şi ianuarie 1930 , organizează prima expoziţie personală la Galeria Mozart, din Bucureşti, care conţine portrete, peisaje si naturi statice. De acum, numele său depăşeşte graniţele ţării, fiind recunoscută şi preţuită în lumea artistică europeană.
Universul artistului plastic Margaretei Sterian este unul al rememorării, care pune amprenta pe întreaga sa operă grafică, de la pictură la ceramică, de la panouri textile la grafică, materializată pe pânză, hârtie sau calc.
”Grafica are un rol important în opera plastică a Margaretei Sterian. Însuşite atent, dar parcă pentru a fi constant încălcate, tehnicile acuarelei sau temperei, ale creioanelor colorate sau pastelului sunt îmbogăţite cu soluţii proprii, nuanţate cu secrete de rafinat efect. Curiozitatea ei nestăvilită şi permanent dublată de o dăruire fără rezerve faţă de muncă vor culmina mai ales în două dintre multele tehnici pe care le-a utilizat şi în care va fi o incontestabilă maestră: acuarela şi uleiul pe calc”, scrie Mariana Vida, în studiul introductiv din ”Opera grafică”, dedicată Margaretei Sterian.
Un impact decisiv asupra viziunii Margaretei Sterian îl are călătoria din 1931 în Statele Unite ale Americii. Consemnate ca într-un jurnal, „reportajele“ Margaretei Sterian descriu un traseu fascinant, marcat de călătoria cu transatlanticul şi de sosirea în portul New York, de străzile, parcurile şi clădirile sale.
”Sensibilă, visătoare, foarte cultivată, Margareta Sterian (...) a creat hrănindu-se cu bucuria resimţită în faţa peisajelor din ţară şi de peste tot, din lume, unde a colindat. Tematica artei sale cuprinde o paletă largă de teme, de la peisaj citadin, la tema circului, de la portrete la compoziţii cu flori, în care excela, naturi statice cu scoici şi vase de ceramică. Un loc aparte în arta sa ocupă Veneţia, oraşul de pe lagună, dar şi portrete ale copiilor din Drăguş. Cooptată, în 1929, în echipa de studii sociologice interdisciplinare a profesorului Dimitrie Gusti, Margareta Sterian va rămâne profund impresionată de viaţa satului şi a valorilor lui spirituale”. (Veronica Marinescu, critic de artă)
Tot în jurul anilor '30, îşi face debutul în literatură, publicând în revistele de structură modernistă „Contimporanul" şi „Azi". Debutul liric în volum se produce abia în 1945, când editura bucureşteană Coresi îi publică placheta intitulată simplu ”Poesii”. Volumele de versuri publicate în timpul vieţii sunt: ”Poesii” 1945, ”Poeme”, 1969, ”Soare difuz”, 1974, ”Poeme, imagini, proze”, 1978, ”Poeme”, 1983”, ”Ecran”, 1985 şi ”Poezii”, 1988.
Scrie, de asemenea, proză, memorialistică, face traduceri, mai ales din lirica americană, concretizate într-o antologie de mare valoare.
Margareta Sterian, un artist complet
Pictoriţa, poeta, romanciera, traducătoarea şi scenografa Margareta Sterian a lăsat o opera vastă şi complexă, care îi conturează un profil aparte în cultura naţională.
"În acest secol lumea a devenit un sat mare, se pictează şi se inventează pretutindeni. Noile mijloace de comunicaţie au făcut un mare serviciu omenirii, dar nu ştiu dacă au favorizat descoperirea unor mari talente, de calibrul celor care s-au născut, au trăit şi au creat în oraşele renaşterii italiene. Comunicaţiile, aparatele, călătoriile au favorizat şi pastişarea valorilor, imitaţiile, pastişele de tot felul", mărturisea Margareta Sterian, într-un interviu, spre sfârşitul vieţii.
A fost căsătorită de două ori, prima dată cu un bancher din Ploieşti, iar a doua oara cu poetul Paul Sterian. ”Deşi contestată şi reprimată psihologic de-a lungul timpului, relaţia ei cu Paul Sterian, poet şi scriitor de talent, personaj strălucitor dar versatil, are un debut benefic, în sensul deschiderii spre lumea literară, care-i va oferi mai târziu sprijin şi alinare, alături de vocaţia pasionată faţă de pictură şi arte decorative” (Mariana Vida,”Opera grafică”).
Margareta Sterian a murit pe 9 septembrie 1992, la Bucureşti. A lăsat moştenire culturii naţionale sute de lucrări de artă plastică, numai în apartamentul său fiind depozitate peste 200 de picturi şi 150 de lucrări de grafică.
Reputaţia Margaretei Sterian a crescut exponenţial după moartea ei. Începând cu anul 1993, Fundaţia ”Margareta Sterian” a pregătit numeroase expoziţii retrospective, a publicat albume cu picturile ei şi i-a reeditat o parte dintre cărţi. Astăzi, lucrările sale sunt foarte valoroase pe piaţa colecţionarilor de artă, Margareta Sterian fiind considerată de mulţi critici ca fiind unul dintre cei mai mari pictori români ai secolului XX.
Se încarcă comentariile...
