Fructele exotice, pregătite să crească în grădinile românilor. Sunt aclimatizate într-o livadă din Buzău

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vom avea în curând kiwi românesc în pieţe
Vom avea în curând kiwi românesc în pieţe

Clima din ce în ce mai caldă ne va da posibilitatea să creştem plante exotice în propria grădină. O spun cercetătorii din domeniu, care pregătesc deja câteva soiuri aduse de pe meleaguri îndepărtate. Rezultatele se văd, astfel că în curând vom mânca, de exemplu, fructe de kiwi crescute în sol românesc.

Alte fructe exotice precum kaki şi pawpaw sunt în curs de aclimatizare, în Staţiunea de cercetare pomicolă Istriţa. Dacă vor trece de perioada de probă, vor putea fi crescute şi de alţi cultivatori de la noi din ţară.

Cu o istorie îndelungată în cultivarea şi altoirea pomilor fructiferi, Staţiunea de cercetare pomicolă Istriţa de Jos, din judeţul Buzău, dă startul unor culturi horticole noi pentru români, din soiuri asiatice sau americane.

În livada experimentală de la poalele Dealului Istriţa au rodit primii butaşi de kiwi, o varietate cu fructe mai mici decât ce cumpărăm din supermarketuri, dar mai gustoase şi pline de vitamine.

”Specia noastră face fructele ceva mai micuţe, în jur de 20 de grame, care nu are perişori pe fruct. Se poate consuma ca atare, este foarte bogată în vitamine, mai ales vitamina C, mai mult decât citricele, lămâia, chiar şi decât cătina. Poate avea fructe verzi, roşii şi violet. La gust se aseamănă cu kiwi-ul, dar un pic mai dulce”, explică Andrei Tabacu, inginer Staţiunea de cercetare Istriţa.

buzaustatiunepomicola

Planta, originară din China, este studiată de câţiva ani de horticultorii români.  De doi ani creşte în pepiniera staţiunii Istriţa de Jos, pentru ca cercetătorii să observe cum se adaptează la arealul pedoclimatic al zonei. Rezultatele sunt îmbucurătoare, spun hortiucultorii buzoieni.    

”Este în al doilea an de la plantat şi deja a rodit. Iarna este sensibilă la frig, din ce am observat. Specia îngheaţă la minus 20 de grade, dar noi, ca să o protejăm iarna, o îmbrăcăm în zona inferioară cu paie. Trebuie să fim atenţi să nu băltească apa în jurul ei”, spune Andrei Tabacu.

Cercetătorii staţiunii pomicole spun că planta nu are dăunători; prin urmare necesită cheltuieli mai mici de întreţinere. Se poate cultiva în zonele de câmpie şi poate lua locul unei livezi clasice de meri. Plantaţia experimentală de la Istriţa se întinde pe o suprafaţă de o sută de metri pătraţi şi a fost înfiinţată cu scopul de a constata dacă în România pomicultorii pot opta pentru o cultură de kiwi.

buzaustatiunepomicola

În lotul demonstrativ înfiinţat în urmă cu doi ani la Staţiunea de cercetare de la Istriţa dau roade şi alte plante străine până de curând climei şi solului din ţara noastră. 

Sub o folie menită să le protejeze de soarele puternic, plantele de Asimina, mai cunoscute sub denumirea de Pawpaw, sau "banana nordului", sunt în al doilea an de viaţă şi mai au cam tot atât până să facă primele fructe.

Planta a fost adusă din Ohio de nişte români care au aruncat seminţele în grădină şi au fost surprinşi să vadă că s-au prins. ”Fructele au formă alungită iar când se coc au pulpa galben-aurie şi cu o consistenţă cremoasă. Zici că e budincă. Este bogată în potasiu”, precizează Andrei Tabacu, inginer la Staţiunea de cercetare Istriţa.

Tot în staţiune sunt dezvoltate, ca parte din culturile experimentale, şi plantaţii de kaki şi rodie. Toate aceste specii de plante nu sunt de vânzare până nu se încheie perioada de cercetare. 

Unul dintre fructele aclimatizate în staţiunea buzoiană care dau semne că pot fi cultivate în curând în România este curmalul chinezesc. ”Are fructele mari şi pot ajunge la dimensiunea unei prune. Sunt foarte bogate în vitamina C. Am constatat însă că este oarecum sensibilă la ploaie”, spune specialistul staţiunii experimentale. 

buzaustatiunepomicola

Staţiunea de cercetare pomicolă, de la poalele dealului Istriţa, este din 2005 parte a Universităţii de Studii Agronomice. Acolo merg grupuri de studenţi şi cercetători pentru studii sau lucrări de specialitate.

Nu întâmplător a fost ales dealul Istriţa ca loc de aclimatizare a soiurilor exotice. Versanţii sunt expuşi la soare cât e ziua de lungă iar solul calcaros înmagazinează căldura şi o degajă noaptea. Sudul Europei mai are astfel de condiţii şi, de aceea, migdalii şi smochinii se simt la poalele Istriţei la fel de bine ca pe ţărmul Mediteranei.

Vă mai recomandăm: 

Trupul fără suflare al unei femei, descoperit într-un BMW parcat pe o stradă lăturalnică. Avea trei copii 

Cine este medicul găsit mort într-un spital privat din Constanţa. Anchetatorii iau în calcul sinuciderea

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite