Istoria presei buzoiene: Ziar retras de pe piaţă, din cauza unui articol trecut neobservat de cenzură

0
Publicat:
Ultima actualizare:

”Elena Ceauşescu, fiica devorată a poporului român” este titlul unui articol din presa comunistă din Buzău, care a dus la retragerea unui tiraj de ziar de pe piaţă, suspendarea unei tipografii şi începerea unei anchete a Securităţii. Ziaristul Dorin Ivan, în prezent corespondent Agerpres, a fost la un pas să fie arestat atunci, întrucât el făcuse ultima corectură.

Dorin Ivan lucrează în presă din 1981, prima sa funcţie fiind cea de fotoreporter la ”Viaţa Buzăului”, singura publicaţie locală din perioada comunistă, care apărea o dată pe săptămână.
 
”Când am ajuns eu în presă, în 1981, nu se mai practica acea formă dură de cenzură, ci funcţiona mai degrabă autocenzura. Pe de o parte, fiecare nu trebuia să dea decât ce trebuie şi să nu contrazică tezele partidului, iar pe de altă parte, exista capul politic care era înaintea capului limpede. Capul politic era cel care elimina tot ce i se părea suspect. Mai precis, erau trei faze pe care ziarul le parcurgea înainte să fie tipărit: corectura, capul politic şi capul limpede”, spune jurnalistul Dorin Ivan.
 
Fiecare dintre ziariştii vremii devenea repede expert în a ocoli articole incomode. Tabu era la acea vreme tot ce contrazicea curentul politic, orice amănunt care deranja partidul sau personalităţile de la putere. Totuşi, dacă se iveau scăpări, capul politic şi capul limpede, funcţii obligatorii într-o redacţie, aveau grijă să retragă materialele.
 
”În primul rând, era secretarul general de redacţie care arunca materialul la coş, după care, dacă trecea, ajungea la corectură. Aici se citea pur şi simplu textul după care veneau două persoane, capul politic, care de fapt era noua cenzură în anii ‘80 . Ei erau tot ziarişti, oameni verificaţi, membri PCR, care făceau cu schimbul, de la o săptămână la alta. Ei puneau ştampila bun de tipar”, spune Dorin Ivan.


 
”Elena Ceauşescu, fiica devorată a poporului român”
 
Dorin Ivan mărturiseşte că din cauza unui articol trecut de vigilenţa capului politic dar şi de faza de corectură, de care el răspundea, a fost la un pas să ajungă la închisoare.  Se întâmpla în ianuarie 1986, într-o ediţie a săptămânalului ”Viaţa Buzăului”, dedicată zilei lui Nicolae Ceauşescu. Unul dintre ziarişti îşi intitulase articolul ”Elena Ceauşescu, fiica devotată a poporului român”, însă tipografia i-a schimbat total sensul.
 
”Eu eram de serviciu şi făceam corectura, prima mână, cum se zice, adică eu citeam. Era perioada când erau restricţii de căldură iar temperatura în tipografie era foarte scăzută,  undeva sub zero grade, chiar minus şase, şapte grade Celsius. Plumbul de la linotip (maşină tipografică de cules şi turnat rânduri întregi - n.r.) nu mai era coerent ca să formeze literele respectivă. S-a stat mult la ziar iar pe la miezul nopţii tipografii erau foarte nervoşi, pentru că eu făceam o corectură dar apăreau trei în loc, pe un rând. Pentru că toată lumea era iritată, i-am dat drumul cum s-a nimerit şi a ieşit Elena Ceauşescu, fiica devorată a poporului român”, îşi aminteşte Dorin Ivan.
 
Ziarul a ieşit sâmbătă dimineaţă pe piaţă, într-un tiraj de peste 4.000 de exemplare. La ora 7, un tipograf a topit plăcile cu literele de plumb, astfel că ediţia nu mai putea fi retipărită. După ce a fost semnalată greşeala, ziarul a fost retras de pe piaţă iar tipografia a fost sigilată, pentru anchetă din partea Securităţii.
 
”Cineva mi-a şoptit că ar fi mai bine să îmi iau concediu şi să plec din Buzău. Asta am şi făcut pentru că pur şi simplu îmi era teamă. M-am întors după două săptămâni iar o cunoştinţă care lucra la telecomunicaţii speciale m-a întrebat  mirat dacă nu m-au arestat, pentru că el aşa aflase pe firele scurte. Am avut un pic de noroc. Trecuse de capul politic, de capul limpede dar toate s-au muşamalizat datorită lui Mihai Bâzu, care era o persoană foarte influentă”, spune Dorin Ivan.  
 
Jurnalistul ne-a explicat şi de ce săptămânalul ”Viaţa Buzăului” avea un statut aparte şi impunea respect: ”Un apropiat al redacţiei era Florea Ceauşescu, fratele lui Nicolae Ceauşescu, iar Securitatea ştia acest lucru. El îi botezase fiica cea mică a lui Mihai Bâzu care era redactor şef, adică un fel de director, atunci. Florea Ceauşescu era foarte influent, chiar dacă era oarecum izolat, ţinut la distanţă de fratele său de către Elena. Astfel că, faţă de ziar, aveau toţi reţineri, de la primul secretar, la Securitate”.
 
Cenzura ”îngropa” orice informaţie care păta imaginea autorităţilor
 
Până în 1989, presa locală relata extrem de rar despre evenimente tragice, accidente cu victime multiple, tâlhării, omoruri, pentru a nu spulbera mitul societăţii perfecte. Au fost însă ziarişti care au reuşit să ocolească cenzura, sub forma unor editoriale cu iz de pamflet. La ”Viaţa Buzăului”, breşa se numea ”Miriapod”, o rubrică de pamflet a ziaristului Corneliu Ştefan.
 
Dorin Ivan îşi aminteşte că un articol scris de Corneliu Ştefan a zdruncinat, la jumătatea anilor ’80, toată elita politică a Buzăului.
 
”Ziarului îi ştia de frică chiar primul secretar pentru că în urma unui articol, indirect, fusese muştruluit rău de la Bucureşti, de la Comitetul Central, pentru că era ultimul care aflase despre un grav eveniment petrecut pe calea ferată. Într-un editorial, Corneliu Ştefan a strecurat printre rânduri că la Verneşti a fost oprit trenul Buzău – Nehoiaşu de un grup de romi iar toţi călătorii au fost jefuiţi, în numai câteva minute, ca în Vestul Sălbatic. Era un lucru foarte grav despre care nu ştiu cum au aflat cei de la Europa Liberă şi au difuzat la radio”, îşi aminteşte Dorin Ivan.

image

Citeşte şi:
Spovedania cenzorilor lui Ceauşescu, cei care minţeau poporul cu televizorul, ziarele şi cărţile: „Nu puneam suflet, lucram numai cu mintea“

 

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite