La mulţi ani, România Matcaşu!
0
România Matcaşu îşi sărbătoreşte onomastica pe 1 Decembrie. Braşoveanca poartă cu mândrie prenumele ţării în care s-a născut acum 69 de ani. Femeia a fost botezată de însuşi Carol al II-lea cu prenumele România.
Braşoveanca România Matcaşu îşi sărbătoreşte astăzi onomastica, de Ziua Naţională a României. Ea va petrece alături de vecini, familie şi prieteni. Femeia povesteşte că, în cei 69 de ani pe care îi are, prenumele de România nu a făcut-o decât să se mândrească şi să se bucure că are un nume special. „Voi petrece cu vecina mea şi cu fostele colege de serviciu. O să închinăm un pahar în cinstea mea, o să mâncăm prăjituri şi o să ne simţim bine, fiindcă avem prilej de sărbătoare", mărturiseşte mândră România.
Botezată de Carol al II-lea
Stima celor din jur pentru prenumele pe care îl poartă o datorează regelui Carol al II-lea. „Am făcut parte dintr-o familie cu 16 copii şi, de aceea, viaţa noastră nu a fost prea uşoară. Pentru că nu a avut posibilităţi materiale, tata a făcut o cerere să mă boteze Carol al II-lea şi el mi-a dat prenumele de România. Părinţii mei au fost încântaţi de numele meu", a spus femeia.
România este o femeie modestă şi veselă, care a reuşit să treacă cu bine peste toate greutăţile vieţii. Încă de la vârsta de 16 ani a venit înpreună cu o verişoară la Braşov, oraşul în care locuieşte şi astăzi. „Pe 30 iulie am împlinit 16 ani şi pe 28 august m-am angajat la Tractorul. Erau vremuri grele şi aveam nevoie de bani. Am început de jos, am lucrat la curierat vreo patru ani, apoi am fost la Turnătorie, la Prese, iar pe 1 septembrie 1990 m-am pensionat pentru a-l îngriji pe soţul meu care era grav bolnav", îşi aminteşte femeia.
Lumea se miră de prenumele ei
România Matcaşu susţine că toată lumea cu care a intrat în contact până acum a rămas uimită de prenumele ei. Nu de puţine ori, România a fost nevoită să le explice celor cu care a vorbit care este proveninţa acestui nume rar. „Mi s-a întâmplat să mă întrebe şi preotul la cununia civilă care este numele meu. Crezând că am spus ţara în care m-am născut şi nu cum mă numesc, m-a rugat să repet. La serviciu, acasă, dar şi toţi prietenii mă strigau şi îmi spun fie România, fie Mioara sau Mia", a mărturisit braşoveanca.
Vrea ca prenumele ei să fie moştenit
Dorinţa cea mai mare a femeii este aceea de a boteza o fetiţă cu prenumele pe care îl poartă şi ea de atâţia ani. „Mi-ar plăcea să pot boteza o fetiţă cu prenumele de «România», dar nu ştiu dacă voi găsi părinţi care să dorească acest lucru. Vreau să las mai departe prenumele ăsta, deşi îi înţeleg pe tinerii de astăzi, că nu se mai simt mândri de numele ţării, aşa cum eram noi altădată", ne-a mărturisit femeia.
Profil
Născută: 30 iulie 1940, Pleşcoi, Buzău
Familie: văduvă, doi copii şi trei nepoţi
Studii: opt clase
Întrebări şi răspunsuri
V-a adus vreodată prenumele pe care îl purtaţi vreun avantaj sau dezavantaj?
Am observat că lumea mi-a reţinut prenumele mai repede. Având un nume mai special, tuturor li s-a părut interesant şi de aceea l-au şi reţinut. Niciodată nu m-am simţit dezavantajată că mă numesc România.
Aţi purtat constum naţional?
Da, am fost la dansuri populare timp de trei ani, la Tractorul. Am avut ocazia să dansez de Ziua Naţională în diferite oraşe din ţară şi să petrec româneşte chiar de onomastica mea.
Ce-i place?
„Îmi plac foarte mult florile. Am multe flori în ghiveci, dar cele mai frumose mi se par garoafele şi, mai ales,trandafirii. Îmi place, de fapt tot ceea ce este mai frumos în lumea asta, precum copiii şi natura."
Ce nu-i place?
„Nu-mi place mizeria, oamenii mincinoşi şi egoişti. Nu îi suport nici pe cei care iau decizii fără să îi întrebe pe cei din jur dacă sunt de accord cu ele."
Se încarcă comentariile...
