Buzău

articolul anterior articolul urmator

FOTO Mănăstirea Ciolanu, principalul complex monahal din Buzău. Aici s-a refugiat din calea turcilor, în 1589, Doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul

0
3 Apr 2015 12:35:39
Autor: Iulian Bunila
Mănăstirea Ciolanu
Mănăstirea Ciolanu

Mănăstirea Ciolanu este cea mai veche aşezare monahală din judeţul Buzău atestată documentar încă din secolul al XVI-lea. Are două biserici, situate la o distanţă de o sută de metri între ele, biserica veche, cu hramul Sf. ”Gheorghe”, fiind ridicată de Doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul.

 
Numele de Ciolanu provine, cel mai probabil, de la oasele unor sihaştri care au fost descoperite în zonă. Potrivit legendelor, aici s-ar fi refugiat câţiva călugări scăpaţi din Bizanţul ocupat de turci, în secolul al XV-lea.
 
În timpul unei invazii, Doamna Neaga, împreună cu cei cinci copii ai săi, s-ar fi refugiat în vatra de sihăstrie ce funcţiona aici. Unul dintre copii a murit şi, după toate probabilităţile, ale lui sunt oasele care au fost găsite, după mult timp, îngropate în dreapta vechiului lăcaş. La început, biserica era fără turle şi fără pronaos. 
 
Din legendele păstrate de oamenii locului, se zice că doamna Neaga, fiind retrasă în Cetaţuie, lăcaş de sihăstrie aflat pe culmea unui deal din imediata vecinătate a mănăstirii, atunci când unul dintre copiii săi a murit şi neavând unde să-l îngroape, l-a înmormântat în vale, la călugării pustnici ce erau pe vremea aceea. În memoria copilului, a zidit monahilor o bisericuţă cu un zid foarte solid, împrejmuită cu un alt zid, asemenea unei cetăţi, ale cărui ruine au fost vizibile până în secolul al XVIII-lea.
 
FOTO crestinortodox.ro
 
De-a lungul timpului biserica a fost reparată, în 1764, iar după incendiul din 1854 a fost rezidită. În cimitirul Bisericii „Sf. Gheorghe” se găseşte mormântul lui Nicolae Teodorescu, marele pitar, întemeietorul Şcolii de Zugravi de la Buzău şi unchiul lui Gheorghe Tattarescu.
 
Biserica din vale, lăcaş cu hramul „Sf. Petru şi Pavel” şi „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită de episcopul Chesarie, la 1828. Pictura interioară a fost făcută de elevii şcolii lui Nicolae Teodorescu. După incendiul din 1855, biserica a fost reparată şi rezugrăvită. Icoanele împărăteşti de pe catapeteasmă au fost făcute de Gheorghe Tattarascu, comanditarul fiind stareţul mănăstirii.
 
FOTO crestinortodox.ro
 
În curtea mănăstirii care reuneşte cele două biserici se găsesc şi două fântâni cu cupolele pictate de pictori renumiţi ai Şcolii de Subţire de la Buzău. O parte din clădirile actuale ale stăreţiei au fost construite în secolul al XX-lea. 
 
La Ciolanu există şi un muzeu unde pot fi admirate obiecte de cult şi vesminte religioase. Mănăstirea adăposteşte multe dintre icoanele pictate de Tattarescu, nepot al lui Nicolae Teodorescu Pitarul, cel care a zugrăvit biserica mare şi care a condus şcoala de pictură de la Buzău, la jumatatea secolului XIX. Aici se mai află o icoană bizantină, realizată la Athos, care îl infăţişează pe Sfântul Gheorghe precum şi o copie, din 1925, a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, de la Dălhăuţi.

 
Din Grecia, în jurul anului 1830, au fost aduse la Ciolanu moaştele mai multor sfinţi, care se află într-o raclă, depusă în biserica mare. Astfel, mănăstirea se bucură de ocrotirea Sfinţilor Gheorghe, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit şi Parascheva.   
 
Mănăstirea a fost reînviată de Vasile de la Poiana Mărului
 
Demn de menţionat că un străin avea să redea Mănăstirii Ciolanu strălucirea spirituală pierdută. Recent canonizatul Vasile de la Poiana Mărului, "de neam din Malo-Rusia", a adus aici, în 1763, o duzină de monahi moldoveni şi munteni. A ales acest număr deoarece marele stareţ, reorganizatorul vieţii monahale din zona Buzăului, considera că numarul 12 este ideal pentru a închega o obşte puternică şi unită a călugărilor.
 
Anul 1766 a apărut în arhivele mănăstirii ca ultim reper al Evului Mediu, atunci mănăstirea beneficiind de un tardiv hrisov domnesc. Apoi, Ciolanu a dispărut aproape un secol din scriptele istoriei scrise, perioadă în care obştea fusese risipită.
 
FOTO crestinortodox.ro
 
Anul 1825 este important pentru istoria Mănăstirii Ciolanu, întrucât Episcopul Chesarie al Buzăului începea ridicarea marii biserici, cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel. De atunci, din prima jumătate a secolului al XIX-lea şi până la faimosul Decret 200, din 1959, obştea de aici a numărat între 80 si 100 de vieţuitori. 
 
Printre aceştia, renumiţi au fost Varlaam Protosinghelul, marele compozitor de muzică psaltică, mort în 1849 şi îngropat în cimitirul mănăstirii, Gherontie Schimonahul, care a murit în 1952, cel ce a cules nenumărate manuscrise cu texte patristice şi a tradus texte filocalice, înaintea părintelui Stăniloae, printre care "Introducerile" Sfântului Vasile de la Poiana Mărului şi apoi părintele Dometie Manolache, buzoian de loc, cel care prin râvna lui a reînviat Mănăstirea Râmeţ din Ardeal.
 
Unul dintre cei mai însemnaţi stareţi a fost părintele duhovnic Evghenie, care a însufleţit duhovniceşte obştea Mănăstirii Ciolanu timp de 66 de ani 
 
S-a născut în ziua de 16 iulie 1922, în regiunea Strojineţ, din Bucovina de Nord, şi a trecut la cele veşnice pe data de 1 august 2011, în chilia sa de la Mănăstirea Ciolanu. Monahul a rămas în amintirea tuturor celor care l-au cunoscut drept un model de smerenie şi retragere sfinţitoare.

 
La început, fratele Ioan a primit în grijă via mănăstirii. În ziua de 10 aprilie 1947, după doi ani de la sosirea în lăcaş, el a fost tuns în monahism, sub numele de Evghenie, de către duhovnicul său, părintele protosinghel Teofil Mocaniţă. Peste alţi doi ani, în ziua de 15 august 1949, monahul Evghenie a fost hirotonit ierodiacon, iar peste încă un an, ieromonah. Pentru început, el a fost rânduit în ascultarea de eclesiarh, după care, în 1952, a fost hirotesit duhovnic.
 
 Studiile teologice didactice le-a început la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, unde l-a avut ca profesor pe părintele Petroniu Tănase, viitorul stareţ al schitului românesc Prodromou, din Sfântul Munte Athos. Deoarece autorităţile vremii nu îi permiteau să îşi continue studiile teologice, părintele Evghenie a ales să continue să studieze scrierile bisericeşti pe cont propriu, asemenea altor mari duhovnici. În aceleaşi vremuri vitrege, părintele Evghenie a fost ales stareţ al Mănăstirii Ciolanu. 
 
După aproape două decenii în fruntea monahilor de la Ciolanu, în anul 1969, părintele Evghenie Dascaliuc s-a retras din stăreţia mănăstirii, rămânând însă preşedinte al Consistoriului Monahal, membru al Consiliului duhovnicesc şi disciplinar, precum şi eclasiarh al mănăstirii de metanie. La cererea Înalt Preasfinţitului Epifanie, episcop al Buzăului şi Vrancei până în 2012, părintele Evghenie a primit ascultarea de exarh al mănăstirilor din întreaga episcopie.

 
Mănăstirea Răteşti se află la o distanţă de aproximativ 30 de kilometri de municipiul Buzău. Aici se ajunge pe drumul national 10, trecându-se râul Buzău, mai înainte de localitatea Sătuc, sau pe drumul judetean 203, trecând prin Berca, apoi pe drumul comunal 194, cale de doi kilometri.  
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările