Maternitatea nouă şi Podul Vadu Paşii, principalii agenţi electorali ai Buzăului
0
Atunci când vine vremea să adune voturi, pentru a prinde un loc în administraţia locală sau în Parlament, politicienii nu mai prididesc cu promisiunile. Cele mai întâlnite teme printre candidaţi au fost, în ultimii ani, reabilitarea podului Vadu Paşii şi construcţia noii maternităţi. O altă promisiune, sortită eşecului până acum, a fost şi construcţia unui cartier ANL la marginea oraşului.
În topul promisiunilor electorale este un pod construit cu un secol în urmă peste râul Buzău şi care este închis traficului auto de 9 ani. Obiectivul este vital pentru comunităţile din Vadu Paşii, Săgeata şi Robeasca, scurtând mult legătura rutieră cu municipiul Buzău.
După inundaţiile din 2005, sutele de navetişti din comunele Vadu Paşii şi Săgeata care vin în oraş traversează podul la picior sau, dacă vin cu maşinile, ocolesc zece kilometri, prin Mărăcineni. Cei mai afectaţi de restricţionarea traficului auto pe pod sunt sătenii care locuiesc pe malul stâng al râului Buzău.
Autorităţile din Vadu Paşii, localitate lipită de municipiul Buzău, estimează că sunt peste 500 de suflete care parcurg chiar şi cinci kilometri pe jos, pentru a veni la pod, unde se află capătul liniei urbane de autobuz şi maxi-taxi.
De când nu se mai poate circula cu maşina pe podul care o leagă de municipiul Buzău, comuna Vadu Paşii a resimţit scăderi ale pieţei imobiliare, ale investiţiilor private dar şi a calităţii vieţii localnicilor. Astfel că subiectul refacerii podului a devenit unul foarte prezent în campanile electorale, fie pentru alegeri locale, parlamentare şi chiar prezidenţiale.
În 2011, parlamentarii buzoieni ai puterii de atunci s-au lăudat aproape o jumătate de an că au reuşit să obţină promisiunea ministrului transporturilor, Anca Boagiu, de a prinde în buget reabilitarea podului rutier de la Vadu Paşii.
Inclusiv inginerul constructor Viorel Constantinescu, senator PDL în acea perioadă, s-a aflat în delegaţia care l-ar fi înduplecat pe ministrul transporturilor, Anca Boagiu, să aloce fonduri pentru reabilitarea podului Vadu Paşii.
Încercări de a obţine bani pentru acest obiectiv au fost şi cu un an înainte. Atunci, ministrul Radu Berceanu a venit la Buzău să vadă personal cum poate ajuta la refacerea podului construit de Anghel Saligny. Ministerul estima atunci şi o valoare a lucrării, respectiv 12 milioane de euro.
De atunci, podul de la Vadu Paşii a rămas la fel de şubred însă extrem de important pentru strategiile pentru campanile de imagine ale politicienilor din toate partidele. Capetele podului au fost deseori loc de întâlnire între alegători şi politicieni aflaţi în campanie electorală, fie pentru locale, pentru parlamentare, chiar alegeri prezidenţiale.
Ultimii sosiţi cu tolba plină de promisiuni au fost premierul Victor Ponta, ministrul transporturilor Ioan Rus şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Candidatul PSD la prezidenţiale le-a transmis oamenilor care îl aşteptau că podul care le asigură legătura cu oraşul va fi reabilitat de autorităţile judeţene, cu bani de la Ministerul Dezvoltării. Refacerea podului va dura un an şi jumătate, după cum le-a promis Ponta localnicilor din Vadu Paşii. Banii pentru lucrări, 11 milioane de euro, au fost alocaţi de guvern, iar în urma licitaţiei a fost desemnat şi constructorul, o firmă buzoiană.
Lucrarea, cu o lungime totală de 344 m, are suprastructura metalică cu o lungime totală de 344 m., pe şase deschideri şi infrastructura fundată direct. În prezent, după 128 ani exploatare, din cauza agravării stării tehnice a podului, circulaţia auto este total interzisă pe pod, fiind permisă numai circulaţia pietonilor, expertizele efectuate la acest obiectiv indicând faptul că structura metalică nu mai prezintă siguranţă în exploatare.
De când a fost numit ministru, cel mai înflăcărat susţinător al refacerii podului, cel care, de altfel, a promis repararea lui din fonduri europene, este ministrul Eugen Teorodovici. El avansase drept termen de redeschidere a podului anul 2015, dar şansele ca termenul să fie respectat sunt mici, având în vedere că durata de execuţie a lucrările este estimată la circa 30 de luni.
Maternitatea nouă, inaugurată doar de ochii lumii
O investiţie de aproape 16 milioane de euro, inaugurată în urmă cu doi ani şi jumătate, nu a fost şi nici nu poate fi folosită prea curând. Deschisă cu mare fast, cu o săptămână înainte de alegerile locale din 2012, de Victor Mocanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean care se lupta pentru un nou mandat la şefia judeţului, Maternitatea din Buzău mai are nevoie de aparatură medicală. Între timp, bebeluşii vin pe lume într-un spital vechi de zeci de ani.
Maternitatea din Buzău funcţionează de aproape o jumătate de secol într-o clădire a cărei destinaţie iniţială a fost cea de închisoare. Nu a fost niciodată reabilitată iar asta se vede la exterior unde timpul şi-a pus amprenta pe ziduri.
”De 30 de ani se pune problema unei noi maternităţi”, a declarat medicul Dorin Neacşu, de la Maternitatea Buzău. Construirea localului pentru noua maternitate a început în 2009, iar pe 1 iunie 2012 a fost inaugurată investiţia care a înghiţit 15,5 milioane de euro. Un raport al Camerei de Conturi a arătat că vechea conducere a Consiliului Judeţean a plătit 51 de mii de lei pentru lucrări neefectuate la noua Maternitate iar DNA Ploieşti a început audierile celor implicaţi în derularea proiectului. Ancheta s-a finalizat cu trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Victor Mocanu, a altor angajaţi precum şi a directorului firmei care a închiriat aparatura medicală pentru inaugurare.
Maternitatea din Buzău este primul obiectiv medical început şi finalizat în România după căderea regimului comunist. Clădirea se întinde pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi şi are o capacitate de 150 de locuri. Pe lângă laboratoare este prevăzută cu o unitate de primire a urgenţelor iar numărul sălilor de naştere şi operaţie este aproape dublu faţă de vechiul obiectiv.
Cartierul ANL, promisiunea neonorată a Elenei Udrea
La începutul anului 2010, edilii buzoieni împreună cu ministrul Elena Udrea promiteau construirea a 800 de locuinţe prin ANL pe terenul Armatei, pus la dispoziţie în cartierul Micro 14. Predarea terenului de zece hectare către municipalitate a fost făcută cu mare fast în prezenţa Ministrului Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, şi a ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Atunci, a fost semnat şi protocolul între cele două ministere şi primărie în vederea construcţiei unor blocuri prin ANL în respectivul loc.
În total, în noile imobile de pe terenul Armatei ar fi urmat să se mute 800 de familii, o treime dintre acestea urmând să fie repartizate tinerilor militari din Buzău. La câteva luni după, şefii municipalităţii au spus că nu au mai primit nicio veste de la Guvern legată de cartierul ANL din Micro 14, iar fondurile pentru construcţia acestora nu pot fi suportate doar de Primărie.
„Noi am pus la dispoziţie terenul şi utilităţile aşa cum ni s-a solicitat, însă Guvernul nu ne-a mai dat niciun semn. Este probabil tot doar o promisiune făcută de actuala guvernare rămasă doar pe hârtie. În prezent noi încercăm să găsim un dezvoltator imobiliar dispus să ridice aceste locuinţe pentru tineri”, a declarat primarul Constantin Boşcodeală. Peste o mie de cereri de apartamente ANL sunt în aşteptare la Primăria Buzău.
Se încarcă comentariile...
