Politicienii penali ai Buzăului încheie un an al proceselor amânate. Pentru mulţi dintre ei, 2016 va fi anul verdictelor

În 2015, mai mulţi parlamentari şi aleşi locali din Buzău au făcut turul instanţelor, unde sunt judecaţi pentru fapte de corupţie. În cele mai mai multe cazuri, procesele sunt în faza finală iar 2016 le-ar putea aduce unora sentinţa. Printre oficialităţile cu procese în instanţă se află primarul Buzăului, Constantin Boşcodeală, cu două dosare, fostul preşedinte CJ, Cristi Bîgiu, dar şi parlamentari.

Anul 2015 a fost unul al proceselor în instanţă pentru mai mulţi politicieni buzoieni. Dacă până acum, armatele de avocaţi au reuşit prin repetate amânări şi diverse subterfugii să câştige timp pentru clienţii lor, anul 2016 ar putea fi cel al verdictelor.

Primarul Buzăului, judecat de două instanţe

Constantin Boşcodeală, primarul municipiului Buzău, a făcut în 2015 naveta la două instanţe, unde este judecat în paralel pentru abuz în serviciu. La Tribunalul Dâmboviţa se judecă dosarul Orizont, în care edilul şef este judecat pentru abuz în serviciu, iar Curtea de Apel Braşov judecă apelul formulat la decizia primei instanţe de condamnare la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul Gloria.

În iunie 2014, Constantin Boşcodeală a fost trimis în judecată în dosarul în care este acuzat că a preluat nelegal un teren de 33 de hectare de la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, în condiţiile în care primise un alt teren, prejudiciul fiind de peste 24 milioane de lei.

În rechizitoriul formulat atunci de procurorii DNA se menţiona că primarul Constantin Octavian Boşcodeală, Viorica Stana şi Trandafir Nicolae, ”prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar, au făcut posibilă trecerea unei suprafeţe de 33 de hectare teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activităţii de cercetare şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operaţiuni”.

Potrivit DNA, prin punerea în aplicare a ordinului prefectului, s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a izlazului comunal al municipiului Buzău, respectiv aceea de a obţine o suprafaţă de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor oraşului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori, aşa cum s-a şi întâmplat în realitate, şi nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată, unde se aflau, de fapt, terenurile SC Seribuz SA, ce ar fi trebuit predate şi care prezentau un potenţial economic scăzut.

”Procesul verbal a fost semnat de primarul Boşcodeală Constantin Octavian şi de Nicolae Trandafir, la acel moment director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procesul este în derulare iar instanţa a fixat ca nou termen de judecată ziua de 26 ianuarie 2016, dată la care edilul-şef al Buzăului este citat şi la Curtea de Apel Braşov, în celălalt dosar penal aflat pe rol, dosarul Gloria.

Cel de-al doilea dosar, Gloria, se află în faza apelului, după ce, în prima instanţă, Judecătoria Braşov l-a condamnat pe Boşcodeală la 5 ani de închisoare cu executare, pentru infracţiuni de abuz în serviciu. El a atacat sentinţa, iar cauza a ajuns pe rolul instanţei superioare, Curtea de Apel Braşov.

Procurorii îl acuză pe Boşcodeală că în 2008 a direcţionat fonduri publice către Asociaţia Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău, cu titlul de finanţare nerambursabilă. Este vorba de o sumă de circa 400.000 de euro. Cea mai mare parte din bani ar fi ajuns însă la o societate privată, Fotbal Club Gloria Buzău SA, la care edilul era acţionar minoritar. 

O altă acuzaţie a procurorilor vizează atribuirea de către primărie cu titlu gratuit a bazei sportive Gloria către echipa de fotbal. Timp de 6 ani, oraşul nu a primit nimic din această afacere, beneficiarii fiind mai multe societăţi comerciale. Prejudiciile calculate de procurori sunt de aproape 5 milioane de lei.

Senatorul Victor Mocanu, judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Cel mai mediatizat dintre procesele care vizează politicieni buzoieni este cel al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu, în prezent senator al României. Mocanu a fost trimis în judecată în decembrie 2013 de procurorii DNA, sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice, pentru o serie de contracte ilegale de furnizare echipamente medicale la Maternitatea Buzău, care, la peste trei ani de la inaugurare este tot nefuncţională.

Dosarul se află pe rolul magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie însă judecarea lui s-a amânat pentru 14 ianuarie 2016. 

Parlamentarul buzoian este acuzat de procurorii DNA că a comis 17 fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice, fiind trimis în judecată alături de reprezentanţii unor societăţi comerciale implicate în afacerea cu aparatură medicală şi de un director din Consiliul Judeţean. Conform procurorilor, prejudiciul este de 565.445,05 lei şi reprezintă valoarea plăţilor efectuate în baza contractelor de cumpărare directă, fără ca bunurile să fie livrate vreodată. Mocanu a contestat în instanţă începerea procesului, însă nu a avut câştig de cauză.

”Se pare că a fost supărător faptul că lucrările s-au terminat la timp, că la recepţia lucrării, organizată pe 1 iunie 2012, cetăţenii au putut vedea un nivel tehnic şi material nemaiîntâlnit în Buzău. Optiunea DNA nu este o surpriză pentru mine. M-am minunat însă de unele chestiuni reţinute de DNA în comunicatul de presă. Într-un fel, sunt satisfăcut că dosarul a fost trimis în instanţă, acolo unde judecătorii vor aprecia în baza legii acţiunile administrative care au dus la ridicarea celei mai moderne maternităţi din România. Am toate argumentele să cred în nevinovăţia mea şi în capacitatea instanţei de a judeca echidistant speţa”, a fost reacţia, exprimată printr-un comunicat de presă, a senatorului Mocanu, la aflarea veştii că a fost trimis în judecată.

Potrivit rechizitoriului DNA, Victor Mocanu în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean a inaugurat în scop publicitar Maternitatea Buzău, în contextul în care unitatea medicală nu avea clădirea finalizată şi nici dotată cu aparatura medicală specifică. Anchetatorii spun că, la momentul finalizării lucrărilor, Maternitatea Buzău avea probleme la reţeaua electrică, lipsind totodată automatizarea la pompele de incendiu.

Conform procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, din 11 iunie 2012, lucrările nu erau finalizate la data respectivă, susţin procurorii. Ulterior, prin procesul verbal din 5 septembrie 2012, comisia de recepţie a constatat "neremedierea deficienţelor stabilite anterior inclusiv a deficienţelor constate privitoare la alimentarea cu energie electrică şi lipsa automatizărilor la pompele de incendiu".

Procurorii mai arată în rechizitoriu că "numeroasele deficienţe constatate în documente relevă, fără doar şi poate, faptul că echipamentele medicale au fost închiriate fără intenţia de a fi efectiv folosite în activitatea medicală în perioada imediat următoare ci exclusiv în scopul publicităţii (creării unei aparenţe de inaugurare a maternităţii), iar cele care apar ca fiind cumpărate direct nu au intrat în gestiunea Consiliului Judeţean Buzău, deşi au fost plătite".

Potrivit procurorilor care au instrumentat dosarul, Mocanu a aprobat efectuarea plăţilor în condiţiile în care echipamentele medicale, pe lângă faptul că fuseseră supraevaluate, nici nu fuseseră livrate, iar "contractul de închiriere era lipsit de utilitate, cheltuielile angajate fiind în mod vădit ineficiente din punct de vedere economic".

Deputatul UNPR Titi Holban, anchetat pentru trafic de influenţă 

Ziua de 14 ianuarie 2016 este importantă şi pentru deputatul Titi Holban, judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru trafic de influenţă.

Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus, în iunie 2014, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de deputatul UNPR Titi Holban, acuzat de trafic de influenţă. Acesta este acuzat de procurori că, în ianuarie 2014, ar fi acceptat promisiunea unui denunţător că, în schimbul sumei de 10.000 de euro, suma pe care ar fi primit-o efectiv, în două tranşe, va interveni pe lângă altă persoană, pentru ca aceasta, la rândul ei, să intervină pe lângă un inspector cu funcţie de conducere la una dintre Direcţiile Regionale Antifraudă, astfel încât o societate administrată de un apropiat al denunţătorului să nu fie sancţionată în urma controlului efectuat de această instituţie.

Parlamentarul buzoian este anchetat în stare de libertate, deoarece solicitarea DNA de încuviinţare a arestării preventive a fost respinsă în plenul Camerei Deputaţilor. Titi Holban se află la al doilea mandat în Parlament. El a fost membru PNL până în martie 2014, când s-a mutat la UNPR.

Fostul deputat PSD Marian Ghiveciu, anchetat pentru tranzacţii imobiliare suspecte

Deputatul buzoian Marian Ghiveciu, de la PSD, a fost trimis în judecată în decembrie 2011 de procurorii DNA, sub acuzaţia de „instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată“. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa care judecă dosarul, a amânat de mai multe ori procesul, după ce fie a constatat lipsa procedurii privind modalitatea de citare a martorilor, fie pentru a-i permite expertului desemnat în cauză să facă un supliment de experiză. La ultimul termen de la Înalta Curte de Casaţie şi Jusţiţie unul dintre magistraţi a lipsit motivat, iar din această cauză a fost fixat un nou termen care va avea loc pe 25 ianuarie 2016.

În primă instanţă, fostul parlamentar PSD de Buzău, Marian Ghiveciu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, dar sentinţa a fost atacată cu apel.

Deputatul Ghiveciu, care între timp şi-a dat demisia din Parlament, a fost acuzat de DNA de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial în formă calificată. Alături de el, au mai fost condamnaţi Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru, şi Dumitru Borcan, şef al Compartimentului Cadastru din Primăria Merei.

În acelaşi dosar au mai fost trimşi în judecată Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău şi membru în Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - în formă calificată şi Dumitru Borcan, şef al Compartimentului de Cadastru şi Agricultură din cadrul Primăriei comunei Merei – judeţul Buzău şi membru în Comisia Locală Merei pentru aplicarea legilor fondului funciar. 

În sarcina acestuia din urmă s-au reţinut infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial - în formă calificată şi fals material în înscrisuri oficiale  - comisă în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu. 

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2005-2006, la instigarea lui Ghiveciu, Borcan şi Costache,  profitând de funcţiile deţinute şi prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, au contribuit la eliberarea în mod nelegal a două titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potenţial imobiliar, datorită vecinătăţii cu drumul european, în favoarea unor persoane care nu erau îndreptăţite să primească acele titluri de proprietate. În acest scop, Borcan a falsificat mai multe înscrisuri oficiale, emise de Primăria Merei şi înregistrate la O.C.P.I. Buzău. 

Ulterior, aceste terenuri au fost cumpărate de Marian Ghiveciu de la persoanele care au obţinut titlurile în modalitatea descrisă mai sus. Procurorii DNA susţin că persoanele care deţineau titluri de proprietate pentru terenurile respective, emise anterior în mod legal, au fost prejudiciate cu suma totală de 1.956.010 de lei. 

Totodată, avantajul patrimonial realizat în modalitate descrisă mai sus este de 3.247.945 de lei, reprezentând valoarea reală a terenurilor obţinute în baza actelor de proprietate emise nelegal şi cumpărate de Marian  Ghiveciu.

Cristi Bîgiu se află sub control judiciar pe durata procesului pentru corupţie

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, Cristinel Bîgiu, este judecat la Tribunalul Călăraşi. Acesta a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracţiuni.

Potrivit DNA, Bîgiu a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni de luare de mită în formă continuată, 12 infracţiuni de conflict de interese în formă continuată şi tentativă de spălare a banilor. De asemenea, în acelaşi dosar procurorii DNA au trimis-o în judecată, în stare de libertate, pe Gabriela Camelia Bădică, director în cadrul Asociaţiei pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat Călăraşi, pentru dare de mită.

În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 - decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău - funcţie de demnitate publică, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor.

Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale "Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020".

Potrivit procurorilor DNA, suma de 45.000 lei a fost dată ca mită de către Gabriela Bădică, sumele de 45.000 lei, respectiv 6.500 lei (o parte din cei 50.000 lei) fiind cerute şi primite de către Colgiu, cunoscând că aceste sume proveneau din săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu îndeplinirea, de către Cristinel Bîgiu, a îndatoririlor de serviciu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău.

În acest fel, afirmă procurorii DNA în rechizitoriu, Florin Colgiu l-a sprijinit pe Cristinel Bîgiu să primească şi să valorifice sumele de bani obţinute cu încălcarea legii. În 6 decembrie 2014, Bîgiu a încercat, sprijinit de Colgiu, să ascundă o parte din suma primită cu titlu de mită prin plata, în numele SC Sigma Montaj, dar în beneficiul său, a unei rate de leasing pentru un utilaj industrial pe care-l deţinea în fapt.

În perioada 20 noiembrie 2012 - 12 noiembrie 2014, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Bîgiu a semnat 12 contracte cu două firme, cu o valoare de peste 7 milioane de lei, în condiţiile în care, începând cu iunie 2011, acesta beneficia, de la cele două firme, de suma de 1.034 euro, plus TVA, lunar, reprezentând contravaloarea chiriei unui utilaj industrial, pe care îl deţinea în fapt.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Călăraşi. Magistraţii au stabilit un nou termen de judecată în dosarul de luare de mită, pentru anul viitor, în data de 18 ianuarie. Bîgiu a demisionat de la conducerea CJ Buzău abia la 11 noiembrie, fiind înlocuit de Petre Neagu, de la PSD. 

Bîgiu i-a tras după el pe doi lideri liberali - Dan Motreanu şi George Scutaru - care au fost trimişi în judecată ca urmare a denunţurilor făcute de fostul lor coleg de partid.