Roşiile ţuguiate, risc pentru sănătate. Cum recunoaştem tomatele forţate cu substanţe chimice VIDEO
0
Pieţele sunt invadate de un sortiment de roşii ţuguiate, care a iscat scandaluri între clienţi şi producători. Unii fermieri susţin că acel moţ ar fi o caracteristică a unui soi bulgăresc, timpuriu, dar specialiştii avertizează că ţuguiul poate indica forţarea coacerii cu diverse chimicale.
Chiar dacă perioada naturală de coacere a tomatelor româneşti este luna iunie, spun specialiştii Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, la tarabe apar ”roşii româneşti” încă din mai, chiar aprilie.
Unele dintre tomatele timpurii sunt mici şi au moţ, despre care vânzătorii lor spun că este o caracteristică a soiului, Prekos, adus din Bulgaria.
”Sunt foarte puţine soiuri de cultură care în mod natural produc acest mucron dat de o genă, gena B. Practic este un caracter de soi, aşa cum este la Prekos. Dar, trebuie ştiut că cele care au un ţugui foarte pronunţat au primit stimulatori, fie de polenizare, fie de maturare forţată a fructelor”, declară Costel Vânătoru, cercetător la SCDL Buzău.
Specialiştii în horticultură au motive întemeiate să creadă că cele mai multe roşii cu această trăsătură provin din solariile sau grădinile unor legumicultori care recurg pentru grăbirea coacerii la substanţe controversate, precum Ethrel sau 2,4D, interzise cândva tocmai pentru că erau folosite excesiv.
”Putem vorbi de stimulatori aprobaţi, pe care pot să-i utilizeze cultivatorii, dar şi interzişi, care sunt mult mai concentraţi. Aceştia provoacă formarea acelui mucron foarte dezvoltat. Se folosea în trecut şi încă se mai foloseşte, din păcate, 2,4D, un erbicid care a fost folosit mult timp ca stimulent pentru polenizare, chiar pentru maturare forţată a fructelor”, spune Vânătoru.
Forţarea tomatelor, în detrimentul gustului
Fuga după profituri mari şi rapide îi împinge pe mulţi dintre legumicultori să recurgă la soluţii pentru forţarea culturilor şi grăbirea recoltei, astfel încât să ia faţa concurenţei. Horticultorii spun că aceste metode, dacă se bazează pe folosirea unor chimicale, au ca efect deprecierea legumelor. Tomatele sunt cele mai expuse acestor practici.
”Se stropeşte planta sau se aplică la codiţă cu un tampon cu vată îmbibată în aceste substanţe. Acolo unde este aplicat Ethrel sau 2,4D, se producea o strangulare ce blochează alimentarea cu substanţe nutritive, cu hrană, a plantei, opreşte fructul din creşetere şi grăbeşte coacerea. Se practică, din păcate, pentru a prinde preţ, să valorifice mai devreme recolta”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.
Nu puţini sunt clienţii care cumpără din pieţe roşii fără gust, deşi sunt produse local, şi care, odată tăiate, au un aspect anormal.
”La o primă vedere, într-o roşie maturată forţat se observă un cep de lemn foarte pronunţat, nematurat. La consum, trebuie eliminat acest ţesut, pentru că nu e comestibil. De asemenea, în roşia secţionată se vede un ţesut diferit, verzui, în care nu prea găseşti seminţe, pentru că nu au timp să se dezvolte. Mai apar mici firişaore verzui, semn că s-au folosit divere soluţii de forţare”, declară Costel Vânătoru.
O bună modalitate de a evita roşiile tratate cu hormoni de creştere, spun fermierii oneşti, este alegerea de pe tarabă a celor care încă mai au ciorchine sau coroniţă verde.
Vă recomandăm să mai citiţi:
„Biblia“ vaccinului anti-COVID, tradusă pe înţelesul oamenilor de către preoţi
Se încarcă comentariile...
