Buzău

articolul anterior articolul urmator

Sorina Plăcintă, numele pe care râmnicenii îl asociază cu dispariţia celei mai mari fabrici de confecţii din judeţul Buzău

0
22 Mar 2013 12:31:22
Autor: Iulian Bunila
Clădirile fabricii au fost rase de pe faţa pământului în 2010
Clădirile fabricii au fost rase de pe faţa pământului în 2010

Una dintre cele mai dureroase răni din economia judeţului Buzău, apărută după Revoluţie, este resimţită şi acum de locuitorii municipiului Râmnicu Sărat. Aproape 2000 de angajaţi ai fabricii Confecţia Râmnicu Sărat, majoritatea femei, au rămas fără locuri de muncă după anii ‘90, iar la scurt timp după preluarea de către omul de afaceri vrâncean Sorina Plăcintă, societatea a fost rasă complet de pe faţa pământului.

 

Societatea de confecţii din Râmnicu Sărat avea în 1989 un număr de 2.300 de angajaţi, care lucrau neîncetat pentru onorarea valurilor de comenzi. Se lucra mai ales pentru Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, dar şi pentru export. 
 
După 1990, au urmat ani dificili, în care fabrica râmniceană a fost nevoită să răzbată pe piaţa concurenţială, dominată din ce în ce mai mult de societăţi private. S-a apelat chiar la o strategie, aceea de a include fabrica într-un “Grup Industrial al Armatei”, până într-o zi când angajaţii au organizat un protest spontan, în anul 1995, împotriva conducerii societăţii de la acea dată.
 
Sindicalişitii nu l-au mai primit pe directorul general în unitate iar, ca răspuns, conducerea grupului industrial al armatei a decis să lase fabrica pe dinafară, fiind nevoită să-şi ia destinul în propriile mâini.
 
După două încercări de privatizare nereuşite, în anul 2004, Sorste S.A. Focşani a reuşit contra sumei de 1,9 milioane de Euro să cumpere fabrica de la AVAS. Patron peste Confecţia Râmnicu Sărat a devenit astfel afaceristul vrâncean Sorina Plăcintă, nume de care avea să se lege ulterior dispariţia fizică a celei mai mari fabrici de confecţii din judeţul Buzău.
 
A urmat o perioadă tulbure pentru angajaţii societăţii, presărată cu restructurari de posturi, desfiinţări de servicii şi reduceri de personal. Patroana a decis spre finele anilor 2000 să transfere oameni şi utilaje la punctul de lucru din Focşani.
 
Voci ale sindicatului s-au mai făcut auzite din când în când, făcând ca informaţii despre situaţia muncitorilor din fabrică să ajungă în presă. Ulterior, un deputat PRM, Mircea Costache, a făcut o interpelare către Gheorghe Barbu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale de la acea vreme. ”Le interzic drepturile sindicale, refuză încheierea contractului colectiv de muncă, nu le plătesc orele suplimentare prestate în timpul săptămânii , precum şi sâmbăta ori duminica, îi închid în hale obligându-i să stea după program până când doresc ei să le deschidă uşile, îi plătesc batjocoritor de prost. Se fac presiuni pentru retragerea lor din sindicat, ajungându-se la 460 de sindicalişti, din o mie de angajaţi”, afirma deputatul Mircea Costache. I s-a răspuns cu un control ITM Vrancea, în urma căruia nu a reieşit vreo neregulă.  
 
Sfârşitul fabricii Confecţia Râmnicu Sărat a venit în 2009 
 
În decembrie 2007, fabrica de Confecţii Râmnicu Sărat a fuzionat cu Sorste S.A. Focşani, la porţile societăţii aparând sigla Sorste. După doi ani, pe 10 ianuarie 2009, a ajuns în fabrică vestea că 15 ianuarie va fi ultima zi de muncă a salariaţilor, în locaţia din Râmnicu Sărat. Patronii din Focşani au decis să renunţe la terenul şi construcţiile vechii fabrici, în favoarea unui lanţ de supermarketuri. 
 
Astfel, din peisajul economic râmnicean, au dispărut dispărut aproximativ 400 de locuri de muncă din domeniul industriei uşoare şi au fost create doar 60, în noul complex comercial.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările