VIDEO Explozia din Beirut, provocată de acelaşi îngrăşământ chimic care a ucis 18 oameni la Mihăileşti
0
Autorităţile libaneze anunţă că explozia din Beirut a fost provocată de peste 2.700 de tone de azotat de amoniu adus de o navă arestată în port în anul 2013. Este vorba despre un îngrăşământ chimic, acelaşi care în 2004 a generat deflagraţia de la Mihăileşti (Buzău), soldată cu 18 morţi şi 13 răniţi.
Autorităţile libaneze au anunţat că în portul din Beirut erau depozitate 2.750 de tone de azotat de amoniu care urmau să fie transportate în Africa.
Presa de la Chişinău şi site-ul BBC în limba rusă, care citează agenţia TASS, scrie că explozia din Beirut a fost provocată de azotatul de amoniu adus de nava moldovenească Rhosus, în 2013.
Preşedintele Michel Aoun a declarat marţi seară că este “inacceptabil” ca o asemenea cantitate de substanţă extrem de inflamabilă să fie depozitată în port, timp de şase ani, fără măsuri de siguranţă, notează Al Jazeera.
Tragedia din Liban aminteşte de cel mai mare dezastru produs pe şoselele din România
Un camion cu azotat de amoniu a explodat, pe 24 mai 2004, pe drumul European 85, la Mihăileşti, în judeţul Buzău, deflagraţia soldându-se cu 18 morţi şi 13 răniţi.
Tirul încărcat cu 20 de tone de îngrăşământ chimic s-a răsturnat pe marginea drumului iar câţiva şoferi au sunat la poliţie şi pompieri.
Până la sosirea echipajelor, camionul a luat foc şi, în timp ce pompierii şi poliţia interveneau, s-a produs explozia, în urma combinării azotatului cu motorina scursă din rezervor. Zeci de imobile din Mihăileşti au fost afectate, pe o rază de peste un kilometru.
Nitratul de amoniu devine periculos prin contaminarea cu substanţe combustibile
Potrivit fişei de securitate publicată de un producător român, acest îngrăşământ în sine nu este combustibil, dar poate întreţine combustia chiar şi în absenţa aerului. La cca. 170 °C se topeşte, descompunându-se relativ lent în amoniac şi acid azotic.
La peste 200 °C descompunerea este rapidă şi dacă nu se iau măsuri imediate de răcire prin stropire cu o cantitate maxim posibilă de apă, inundare efectivă, reacţia de descompunere poate deveni o reacţie în lanţ, produşii de descompunere, respectiv oxizii de azot, catalizând reacţia care se poate transforma în orice clipă în explozie.
Îngrăşământul poate să se aprindă şi să ardă la temperaturi mari (peste 400 °C) cu descompunere simultană în oxizi de azot, descompunere care se poate transforma în explozie în cazul contaminării cu materiale incompatibile. În această categorie intră combustibili precum benzina şi motorină, pulberi metalice şi lubrifianţi, precum vaseline şi uleiuri.
Vă mai recomandăm şi:
VIDEO FOTO Explozia de la Mihăileşti plasează Buzăul în istoria catastrofelor din România
Se încarcă comentariile...
