Şi ultimul drum costă. Călărăşenii plătesc până la 300 de lei pentru slujba de înmormântare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Slujbele de înmormântare se plătesc Foto:I.S.
Slujbele de înmormântare se plătesc Foto:I.S.

Între 50 şi 400 de lei sunt cuprinse taxele bisericeşti pe care le achită călărăşenii pentru serviciile oficiate de slujitorii Domnului: botez, cununie şi înmormântare. O slujbă pentru ultimul drum scoate din buzunarele rudelor defunctului până la 300 de lei. Tarifele se plătesc în funcţie de biserică, dar şi de starea materială a celui care a plecat în lumea celor drepţi.

 „Taxele religioase se stabilesc la începutul fiecărui an, de fiecare Consiliu Parohial în parte, în funcţie de necesităţi. De exemplu, dacă este vorba despre o biserică veche unde se fac lucrări de consolidare, taxele sunt un pic mai mari. În acest fel, banii colectaţi ajung să fie folosiţi pentru reconstruirea lăcaşului de cult. Practic, este vorba aici despre întreţinerea bisericii. ”, a precizat părintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Călăraşiului.

Scutiri pentru sărmani

Preotul mai spune că taxele diferă de la o parohie la alta, iar slujba se face şi dacă oamenii sunt sărăci şi nu-şi permit să achite taxele stabilite. „Un preot nu poate să condiţioneze oficierea unui act religios de o anumită taxă. De asemenea, Consiliile Parohiale pot acorda scutiri sau reduceri de la contribuţiile pentru servicii religioase persoanelor care frecventează biserica şi se implică în activitatea acesteia”,  e de părere părintele Ramon. Astfel, la o parohie de cartier, o înmormântare ajunge să coste puţin100 de lei, în timp ce în centru, tariful este în jur de 300 de lei. Nu în toate cazurile credincioşi primesc şi chitanţă.  

Sunt însă şi preoţi care nu cer niciun leu pentru slujba de înmormântare. Familiile modeste, cu mulţi copii, care nu au niciun venit sau bătrânii cu pensii mici sunt scutiţi de această taxă. “La un aşa necaz, cine se mai gândeşte la bani? Slujba de înmormântare pentru socrul meu s-a ţinut la biserica Adormirea Maicii Domnului. Preotul ne cunoaşte şi poate acesta a fost şi motivul pentru care nu ne-a cerut bani. Ştie că avem o situaţie modestă şi cred că acest lucru l-a determinat să nu ne pună la plată. Răposatul a fost un om cu frică de Dumnezeu, care participa la toate slujbele. Poate că şi asta a contat”, spune Maria Ion, 45 de ani, din cartierul Ceremag.

Contribuţie benevolă

Preotul Nicolae Truşcă, paroh la mănăstirea Negoieşti, din judeţul Călăraşi, de 32 de ani, vorbeşte pe blogul său despre taxele bisericeşti. “Preotul este acela care trebuie să judece dacă o familie este sau nu sărmană. Taxele pentru serviciile religioase şi contribuţia pentru biserică sunt fixate în fiecare parohie de către Consiliul Parohial, nu de preot, atunci când se întocmeşte bugetul parohiei. Într-adevăr, contribuţia este benevola pentru biserică, dar prin reciprocitate ar trebui ca şi serviciile religioase ale preotului să fie tot benevole.

Nu! Nu trebuie să se ajungă aici. Credinciosul care se declară ortodox şi solicită preotului un anumit serviciu trebuie să fie conştient că biserica are greutăţile ei financiare. Preotul nu are salariu integral de la stat, ci doar o contribuţie, restul completându-se din încasări proprii”.

Vă recomandăm şi:

FOTO Biserica de sub biserică

FOTO „Sfântul“ nea’ Titi: primarul Bârladului, pictat în biserică

Sfântul primar din Zimnicea, pictat pe un perete de biserică alături de Sfânta Parascheva

„Sfântul primar“ din Teleorman. Chipul primarului de Zimnicea apare într-o pictură, pe peretele unei biserici din oraş

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite