Agricultorii, în război cu mistreţii. Animalele sălbatice fac prăpăd în culturile din Bărăgan

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După dezastrul făcut pe ogoare de vremea rea, fermierii din Bărăgan sunt puşi în faţa unei noi provocări. Animalele sălbatice atacă la ceas de seară şi distrug tot ce s-a cultivat. Agricultorii stau la pânde nocturne pentru a alunga mistreţii care întorc pe dos culturile.


„Când ziceam că am rezolvat cât de cât problemele şi încercam să intrăm într-un grafic al lucărilor, a mai apărut o problemă. Mistreţii fac ravagii, mai ales la culturile care sunt în preajma pădurilor: Ciornuleasa, Nana, Vărăşti”, spune Aurelian Dobre, fermier şin secretarul Camerei Agricole din Călăraşi.
Agricultorul povesteşte cum în fiecare seară, după ora 22.00, animalele ies din bârlog pentru a-şi căuta hrană.

„Practic, au întors pe dos cultura, nu ştim cum să-i mai alungăm. Fermierii fac pe rând pânde la zonele cultivate. Ies cu tractoarele în câmp înarmaţi cu lanterne, clopote, pocnitori, câini şi aprind focuri uriaşe pentru a descuraja mistreţii”, explică Dobre.

Cu toate acestea, animalele sunt foarte obraznice şi continuă să-şi facă de cap. „Nu ştim cu ce mai rămânem până la vară, la recoltat. Dumnezeu cu mila!, spun fermieri.

Multă iarbă verde în Lunca Dunării

Până la această dată, în judeţul Călăraşi, în zonele din Lunca Dunării, unde au fost cele mai mari distrugeri din cauza ploilor, nu s-a putut însămânţa aproape nimic în campania de primăvară. „ Avem multă iarbă verde. Asta e situaţia. În unele zone s-a mai reuşit câte o cultură, însă umiditatea în exces nu ne-a permis prea multe lucrări. Este foarte dificil, avem peste 11.000 de hectare calamitate în tot judeţul”, a precizat Aurelian Dobre.

O veste bună există, totuşi. Grâul este suficient, rapiţa de toamnă este în parametri, arată bine şi a înflorit, iar la soia şi porumb situaţia este incertă. „Din cauza solului îmbibat cu apă trebuie să facem lucrări simultane pentru soia şi porumb. În Lunca Dunării, pământul este buclucaş, nu e ca în zona teraselor”, spun agricultorii.

Peste 11.000 hectare calamitate

“După ploile abundente din ultimele luni, în judeţul Călăraşi au fost distruse 11.020 hectare, toată suprafaţa fiind un luciu imens de apă. De departe, cea mai afectată cultură a fost cea de grâu, 2.721 de hectare, urmată de oraz, 1.864 de hectare, rapiţă-2.674 de hectare şi lucrrnă-85 de hectare. Ploile au distrus şi 3.600 hectare de ogor”, a precizat Marioara Hărmănescu, referent agricol la Direcţia Agricolă din Călăraşi.

Din decembrie şi până în prezent, în judeţul Călăraşi, vremea rea a făcut pagube importante. Ploile şi gerul au pus la pământ tot ce-au întâlnit în cale. Fermierii sunt disperaţi că nu vor avea ce culege la vară, cele mai multe stricăciuni fiind la grţu, rapiţă şi orz, în zonele: Boianu – Sticleanu, Borcea de Sus, Călăraşi – Raul, Unirea – Jegălia – Gâldău, Terasa Călăraşi, Greaca – Argeş – Chirnogi, Olteniţa – Surlari – Dorobanţu, Valea Dâmboviţei, comuna Roseţi.

Rapiţa şi porumbul, vedetele anului 2014

Anul trecut, în Bărăgan porumbul şi rapiţa au fost vedetele din câmp. Recoltele neaşteptate au umplut silozurile.  La rapiţă, deşi s-a estimat o producţie excepţională, de 4.500 kg/ha, o ploaie torenţială a „furat” recolta din mâna fermierilor. Chiar şi aşa, s-au strâns peste 2.800 kg/ha.

Rapiţa ocupă în prezent un loc deosebit de important în economia mondială ca sursă de uleiuri vegetale, fiind utilizată atât în alimentaţie, cât şi în industrie. Rapiţa e rentabila pe sole mari şi cu respectarea tuturor verigilor tehnologice - tratamente, fertilizări, recoltare în optim cu maşini bune şi bine reglate. Altfel, e nerentabilă.
Şi porumbul a adus satisfacţii uriaşe, peste 9.400 kg/ha au recoltat agricultorii din Bărăgan, o producţie cum nu s-a mai văzut în ultimii 20 de ani.


Vă recomandăm şi:

Fonduri europene 2015 în agricultură. Primii paşi pentru o afacere cu căpşuni

Alarmă în agricultură: de la 1 mai, mii de ţărani nu vor mai putea ieşi cu zarzavaturi în pieţele agroalimentare

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite