Călăraşi

articolul anterior articolul urmator

Atracţiile sălbatice de la Dunăre. Ostroave-junglă cvasinecunoscute, adăpost pentru păsări sau animale rare

0
20 Mar 2021 06:00:26
Autor: Ionela Stănilă
Raiul păsărilor la Dunăre FOTO natura2000.ro
Raiul păsărilor la Dunăre FOTO natura2000.ro

Pe Dunăre, între km 425 şi 300 se găsesc zeci de ostroave sau insule, adevărate „jungle” în care îşi găsesc refugiul specii de păsări sau animale rare, ocrotite prin lege.

Ostroavele de pe Dunăre se numără printre cele mai reprezentative atracţii sălbatice ale naturii din judeţul Călăraşi. Agenţia de Protecţie a Mediului coordonează şi supraveghează zece astfel de ostroave: Albina, Ciocăneşti, Georgescu, Fermecatul, Şoimul, Turcescu, Haralambie, Tiul, Cianul şi Pisica (Trămşani). 

Acesta din urmă este cel mai cunoscut, aici trăind păsări rare şi unele chiar pe cale de dispariţie, precum şoimul dunărean, pescărelul albastru, vulturul codalb, sticleţii, stârcii sau silviile.
 
În plus, în apropirea acestui ostrov se află şi un loc plin de istorie, datorită ruinelor vechii cetăţi bizantine Vicina, care aparţin de locul denumit Păcuiul lui Soare. În această zonă vieţuiesc zeci de mii de păsări şi câteva mii de exemplare de animale sălbatice, toate ocrotite prin lege. 
 
Cu dimensiuni extrem de diferite, de la câteva zeci la cateva sute de hectare, ostroavele sunt în primul rând importante pentru conservarea naturii. 
 
Variaţiile de nivel ale Dunării în timpul anului şi varietatea microreliefului au creat condiţii pentru instalarea unui număr mare de specii de plante. Aici putem întâlni adesea păduri naturale de luncă, aşa cum arătau înainte de îndiguire, cu exemplare bătrâne de salcie albă şi plop negru cu scorburi, desprinse parca din poveşti.
 
 
Ostroavele de la Dunăre, peisaje de basm FOTO zigzagprinromania.ro
 
Pentru ca accesul pe insule este destul de dificil, ele sunt oarecum izolate, oferind adăpost şi linişte pentru multe specii de animale, unele aflate în pericol de dispariţie sau cu populaţii în scădere, altele importante pentru vânătoare.
 
Ostroavele au insa si importanta economică. Pe multe dintre ele se exploatează pădurea naturală. Pe unele s-au înfiinţat plantaţii de plop hibrid sau euroamerican, specie care reprezintă rezultatul încrucişărilor naturale sau realizate de om între specii de plop diferite, cu avantajul unor trunchiuri mai drepte şi care cresc mai repede, se aarată în studiul întocmit pentru Agenţia şi Protecţia Mediului Călăraşi, Flora şi fauna ostroavelor de pe Dunăre", autori: Cristina Munteanu, luliana Florentina Gheorghe, Rodica Plăiaşu, Melanya Stan, Victoria Tatole, Dumitru Murariu. 

Elaborarea lucrări s-a realizat în cadrul proiectului .Conservarea şi managementul integrat al ostroavelor de peDunare, România" (GREEN-DANUBE) - LlFE06 NAT/ROI000177
 

Oferă locuri de reproducere, adăpost şi hrană

Deoarece oferă locuri de reproducere pentru peşti (în canalele formate pe mijlocul ostroavelor), dar şi adăpost şi hrană pentru animale de interes cinegetic (mistreţi, căprioare), ostroavele susţin activităţile de pescuit şi vănătoare. Uneori, pe ostroave pasc şi animale domestice care fie sunt aduse de stăpâni, fie ajung acolo în perioadele când apa Dunării este foarte mică (din iulie pana In octombrie) .
 
Canalele Dunării FOTO natura2000.ro
 
Un potenţial încă neexploatat al ostroavelor este cel turistic. Peisajele deosebite şi speciille rare de pasări pot reprezenta atracţii pentru turiştii dornici să cunoască frimuseţile Dunării. Uneori, pe insule putem găsi chiar vestigii istorice. Pe ostrovul numit Păcuiul lui Soare, de pildă, pădurea ascunderuinele cetatii bizantine Vicina, construita în anii 971 - 972 d.H.
 
O retea de zone naturale aflate în conservare înseamnă suprafeţe mai mici sau mai mari cu natură bogată, legate între ele prin asa numitele coridoare ecologice. Acestea sunt fâşii sau insule naturale care fac legătura între suprafeţele mai mari, asa cum şoselele asigură legătura între orase. 

Şi, la fel cum oamenii sunt adesea nevoiţi să-şi părăsească locurile natale pentru a merge la şcoli mai bune sau pentru a avea o slujbă mai bună, plantele şi animalele au nevoie de legătură între diversele locuri unde ar putea trăi. 
 
Vestigii istorice la Păcuiul lui Soare FOTO Adevărul
 
Fie pentru că stau într-un loc şi se hrănesc în altul (de exemplu, colonia de cormorani de pe ostrovul Haralambie se hrăneşte în bazinele piscicole din Ciocaneşti) fie pentru că uneori sunt ameninţate, mai ales de oameni, şi trebuie să fugă pentru a supravieţui. De multe ori, dacă ar rămâne pe loc, numărul lor ar fi prea mare şi habitatul nu le-ar mai putea susţine sau, din contră, sunt prea puţine şi atunci pentru a-şi găsi perechea trebuie să meargă în altă parte.
 

Plopii bătrâni asigură culcuş pentru păsări

Ostroavele, asemenea altor zone naturale şi seminaturale, reprezintă locuri importante pentru supravieţuirea unor specii de plante şi animale, între care există legături strânse. Astfel, prezenţa sălciilor şi a plopilor bătrâni cu scorburi asigură culcuş şi cuib pentru păsări, Iilieci, rozătoare sau chiar pisica sălbatică.

Copacii cu ramuri multe şi groase constituie suport pentru cuiburile unor păsări răpitoare mari, aşa cum este vulturul codalb. Aceiaşi copaci, dacă se află pe malul Dunarii sau al bălţilor, umbresc parţial apa, reducând variaţia temperaturii acesteia şi permiţând peştilor să supravieţuiască zilelor toride.
 
Paradis la Dunăre FOTO natura2000.ro
 
Flora şi vegetaţia ostroavelor este dominată de specii de salcie dintre care salcia albă (Salix alba) este specia cea mai des întâlnită. O însuşire comună tuturor speciilor de arbori întâlnite pe ostroave este rezistenţa la inundaţii. 

Astfel, pe ostroave, în funcţie altitudine şi de nivelul inundaţiei, putem întâlni, pe lângă salcia albă şi plopul negru sau pluta (Populus nigra), plopul alb (Populus alba), ulmul de luncă (Ulmus laevis) sau frasinul de luncă (Fraxinus angustifolia) iar în zonele foarte înalte stejarul pedunculat (Quercus rabur) şi stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora). 
 
Stejarii de pe ostroave datează de dinainte de îndiguirea Dunării, din anii 1960. După îndiguire, din cauza faptului că apa nu mai putea pătrunde în luncă în timpul primăverii, nivelul acesteia a crescut, ostroavele au început să fie inundate şi în zonele unde apa nu ajungea şi astfel, stejarii care nu erau rezistenţi la inundatii nu s-au mai putut înmulţi.
 
Dunărea, la Călăraşi FOTO zigzagprinromania.ro
 
 Au rămas doar exemplarele cu vârste mari, mai puţin sensibile. Frecvente sunt  şi plantele de tip liană cum ar fi: viţa de vie sălbatică (Vitis sylvestris), iedera (Hedera helix), hameiul (Humulus lupulus), curpenul de pădure (Clematis vitalba), plesnitoarea (Elaterium ecbalium), periploca sau învârtitoarea sau liana bobrogeană (Periploca graeca),o plantă rară.
 

Casă pentru 1.100 de speciii de vieţuitoare

În totalitatea lor, ostroavele pot găzdui aproximativ 1.100 de specii de animale dintre care 770 sunt nevertebrate. Pe cele 8 ostroave din proiectul LIFE, care totalizează aproape 1.000 de ha (cam 3% din suprafaţa tuturor ostroavelor romăneşti) specialistii au identificat aproximativ 311 specii, din care 57 de specii de nevertebrate acvatice, 14 de bivalve (scoici), 110 de coleoptere (gândacii), 5 de amfibieni (broaşte şi tritoni), 2 de reptile (serpi), 97 de păsări şi 26 de mamifere. 
 
Dunărea, la Călăraşi FOTO natura2000.ro
 
În ostroavele de pe malul Dunării şi Borcii, în lacuri şi bălţi trăiesc numeroase păsări, dintre care cele mai răspândite sunt: raţa mare (Anas platyrinha), gâsca sălbatică (Anser fabalis), gârliţa (Anser albifrons), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), etc. 

Speciile de peşti care populează apele lacurilor şi a bălţilor, dintre care amintim ştiuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), şalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecţie de pescari, iar în apele Dunării şi a braţului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii şi scrumbia de Dunăre.
 
Vă mai recomandăm şi:

Un cerşetor român, eroul Franţei pentru a doua oară. „E formidabil, să fim mândri că avem astfel de oameni printre noi”
 
Doi bărbaţi lăsaţi să moară, găsiţi după şase ore de la accident. Martorul, reţinut de Poliţie FOTO

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările