Călăraşi

articolul anterior articolul urmator

Bulgarii, cei mai iscusiţi zarzavagii din Bărăganul interbelic. Ţăranul român nu avea „temperament” ca să cultive roşii

2
4 Sep 2015 00:03:37
Autor: Ionela Stănilă
Famile de ţărani români din Bărăganul interbelic Foto:Bărăganul de altădată
Famile de ţărani români din Bărăganul interbelic Foto:Bărăganul de altădată

În urmă cu peste opt decenii, ţăranul din judeţul Ialomiţa nu-şi bătea capul cu cultivarea grădinilor. Munca anevoioasă, care cerea pricepere, răbdare şi pasiune, îi ţinea departe pe săteni de grădini. Au găsit însă mână de lucru ieftină la venicii de la sud de Dunăre.



Bulgarii veneau în Bărăgan ca să-şi facă un rost ori să câştige un ban din muncă cinstită. Aşa li s-a dus vestea că sunt cei mai buni zarzavagii.

În monografia ecomică a judeţului Ialomiţa(1933-1938), bancherul Ioan I. Mihăilescu notează faptul că lucrătorii grădinari erau în mare majoritate bulgari. Unii dintre ei luau în arendă grădinile, plătind pentru un hectar 5.000-6.000 de lei şi scoteau din pământ producţii de li se ducea vestea în toată regiunea.

„Pe malurile Ialomiţei, multe grădini sunt cultivate de proprietari cu lucrători bulgari, iar altele sunt arendate de ce mai multe ori bulgarilor veniţi cu paşaport. Numărul grădinarilor români nu sporeşte deoarece această îndeletnicire cere multă pricepere şi rutină de la care românii sunt în mod sistematic îndepăraţi, precum şi o muncă anevoioasă, nepotrivită cu temperamentul ţăranilor noştri”, scrie Mihăilescu.

O mie de hectare de grădini

În perioada interbelică, grădinile ocupau o mie de hectare în judeţul Ialomiţa. Ele erau cultivate, de obicei, cu ceapă, usturoi, cartofi, varză, dovlecei, castraveţi, ardei, pătlăgele vinete şi roşii, morcovi, pătrunjel, păstârnac, ridichi, gulii şi praz.  Iată care erau întinderile cultivate cu zarzavat, după datele centralizate de Serviciul Agricol al judeţului Ialomiţa: între 1933 şi 1937, ceapa a fost cultivată pe o suprafaţă cuprinsă între 151 şi 274 hectare, cartofii între 201 şi 439 de hectare, varza între 191-218 hectare.

Suprafeţe întinse au fost ocupate de alte legume: între 250 şi 417 hectare cultivate. În total, cel mai bun an fost 1936 când 1.200 de hectare au fost pline cu zarzavat. Evident, că şi recoltele au fost pe măsura muncii depuse. Mihăilescu notează că producţia medie la hectar a fost la ceapă una excelentă în 1933: 9.954 kg. În acelaşi an, şi cartofii au făcut „o figură” bună, peste 10.300 kg la hectar. În 1938, varza a fost vedeta anului: 12.581 kg la hectar.

Cât costa un kilogram de ceapă în 1933

Evoluţia preţului, de-a lungul celor 5 ani, a cunoscut, la fel ca zi, urcuşuri şi coborâşuri. De la 6 lei kg de ceapă în 1933, a scăzut la un leu în 1936, pentru ca anul următor să ajungă din nou la valorea din 1937. Cartofii, cunoscuţi sub denumirea de mâncarea săracului au rămas aproape la acelaşi nivel: un leu kg în 1033, 2 lei în 1934, un leu în 1935, 2 lei în 1036 pentru ca anul următor să „sară” la 3 lei. Varza, făcută din belşug în mai toţi anii, nu a depăşit 1,50 -2 lei kg.

Bancherul notează în lucrarea sa că succesul grădinilor de zarzavat era legat indiscutabil de sursa de apă.

Grădinile de zarzavat nu pot exista decât în regiunile joase în care apa poate fi găsită din belşug cu uşurinţă, adică pe ambele maluri ale Ialomiţei, în regiunea inundabilă cuprinsă în Dunăre şi braţul Borcea, pe malul stâng al Borcei şi pe malul lacurilor. Grădinile din regiunea Dunării(baltă) sunt cultivate în cea mai mare parte de arendaşi bulgari. Arenda unui hectar este în medie 5.000-6.000 de lei”, spune Mihăilescu.

Pentru că la acea dată în judeţul Ialomiţa nu exista nicio fabrică de prelucrare a zarzavaturilor, marfa era vândută de producător în magazinele pe care le deţineau în pieţe ori direct din căruţă de către ţărani. Producţia era valorificată direct de producători, care în majoritate sunt bulgari. Între 1937, unul dintre cei mai buni ani pentru grădinari, valoarea totală a zarzavaturilor cultivate a fost de 94.650 lei.
 

Vă recomandăm şi:

FOTO Cum se făceau producţii-record în Bărăganul anilor 30. La câmp munceau zilieri de peste Prut

FOTO Călăraşiul de altădată. Imagini inedite din oraşul aristocratic, locul unde se mutase comerţul bucureştean

FOTO Cum a făcut ciuma prăpăd în Bărăganul Primului Război Mondial

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

in bogus
4.09.2015, 10:46:16

"Între 1937, unul dintre cei mai buni ani pentru grădinari, valoarea totală a zarzavaturilor cultivate a fost de 94.650 lei." intre a1937 si....? deci, anii 1933- 1937: 151-274ha (ceapa) +201-439ha (cartofi) + 191-218ha (varza) +.. deci cca o medie de 700ha de zarzavaturi, chit ca "cel mai bun an fost 1936 când 1.200 de hectare au fost pline cu zarzavat.".... iar in1937 "valoarea totală a zarzavaturilor cultivate a fost de 94.650 lei" deci cca 700lei/ha, sau cca 350kg de cartofi/ha, etc desi mai sus apare "cartofii au făcut „o figură” bună, peste 10.300 kg la hectar." sau: "Unii dintre ei luau în arendă grădinile, plătind pentru un hectar 5.000-6.000 de lei" presupuning ca in 1937 au luat in arenda 1000ha rezulta o arenda totala de 5-6.000.000 lei. vs "valoarea totală a zarzavaturilor cultivate a fost de 94.650 lei." afacere de afacere, tataaaaaa!!!!! ce usor se jongleaza cifrele in ziarele de calitate....

Pârşu
4.09.2015, 14:10:59

Dovada ca pana si bulgarii erau superiori romanilor.

Modifică Setările