FOTO Istorie. Călăraşi, capitala culturală a României în perioada interbelică. Locul unde Ionel Teodoreanu a descoperit "parfumul Medelenilor"
0Personalitate marcantă a Călăraşiului în perioada interbelică, Eugen Cialîc, unul dintre cei mai destoinici primari, a reuşit să transforme oraşul de pe malul Borcei într-o veritabilă capitală culturală a României.
Pragul casei sale, situată în strada Vânători nr.127, una dintre celebrele locuinţe ale urbei, a fost trecut de o pleiadă de intelectuali, artişti şi oameni politici ai vremii. Se pare că aici, Ionel Teodoreanu a descoperit „parfumul Medelenilor”. În lucrarea sa despre Cialîc, profesorul Nicolae Ţiripan, directorul Arhivelor călărăşene notează, pe baza însemnărilor furnizate de fiica primarului-avocat, Rodica Getta Constantinescu, faptul că în anii 30, numeroase personalităţii ale culturii româneşti au poposit la Călăraşi, graţie prieteniei cu Cialîc. „Profesorul Nicolae Iorga, însoţit de soţia şi fiica sa, dar şi Panait Istrati, Mircea Eliade, Victor Eftimiu, Ion Minulescu, Ionel Teorodreanu, Virgil Carianopol, toţi au fost oaspeţii primarului.
O seară minunată, la finalul turneului
Nici artiştii teatrele bucureştene nu uitau niciodată să treacă în drumurile lor Călăraşiul. „Nu uit spectacolul Hamlet jucat cu George Vraca, Nataşa Alexandra, Lily Carandino, George Demetru sau piesele cu Ciprian Iancu Brezeanu, Gaby Michăilescu sau Tudorică Muşatescu cu soţia sa, Sabina, care lăsau la urmă urbea de pe malul Borcei ca să poposească în casa Cialîc, să se bucure de o seară minunată la finalul turneului obositor”, sciar Rodica Getta Constaninescu, fiica lui Cialîc, la 5 iulie 2005.
Casa a fost demolată
Astăzi, această casă, cu o istorie atât de bogată, nu mai există. „Ar fi putut servi ca secţie a muzeului călărăşean, care duce lipsa unor asemenea spaţii, sau în alte scopuri culturale, cu o cameră memorială „Eugen Cialîc”, dar a fost demolată din cauza pasivităţii autorităţilor care n-au făcut nimic pentru a fi înscrisă pe lista monumentelor istorice”, spune profesorul Ţiripan.
La Bucureşti, prin redacţii, cafenele şi ministere
Iată cum îl descrie pe Eugen Cialîc, un om care l-a cunoscut, i-a fost prieten, dar şi colaborator apropiat: „Cred că a fost mucalitul Neagu Rădulescu, acela care l-a numit aşa(adică „primarul cultural”) pe dinamicul, generosul, inteligentul şi multilateralul „părinte” al oraşului Călăraşi-Ialomiţa şi în scurtă vreme omul acesta veşnic surâzător, întotdeauna gata să servească pe oricine îi cerea ajutorul, a schimbat porecla în renume şi nu cred că aş greşi afirmând că în anii 1930-1940 a existat un primar la fel ca el în toată România. Făcea parte din acea categorie de oameni pe care numai privindu-i simţeai ca-i simpatizezi: înalt, voinic, cu obrazul rumen, ras la „sânge”, cu mustăcioara îngrijită, totdeauna impecabil pieptănat, cu părul dat pe spate, elegant, fără a fi ţipător, apărea la Bucureşti, circulând prin cafenele şi prin librării, prin redacţii şi ministere, simpatizat şi cunoscut de toţi, trata de „don primar” de aceia care îl cunoşteau mai puţin, şi de „dragă Cialîc” de aceia, mult mai numeroşi, care îi erau prieteni”, scrie Nicolae Ţiripan în lucrarea „Eugen Cialîc şi călărăşenii”.
Cel mai prolific primar
Născut la Galaţi la 1 martie 1901, Eugen Cialîc a devenit, călărăşean, prin adopţie, în anul 1923, după terminarea Facultăţii de Drept, când a ales să profeseze ca avocat în oraşul de pe malul Borcei. Practic, de atunci, timp de 22 de ani, începe o carieră fulminantă în aproape toate domeniile: cultural, artistic şi edilitar.„ Îşi câştigase renumele ca avocat pentru că ajunsese să pledeze, fără nicio o remuneraţie, în procesele celor săraci“, a precizat profesorul Ţiripan. Ca şi primar, în perioada iulie 1931-iunie 1932, septembrie 1938-octombrie 1940, septembrie 1941-noiembrie 1944, a reuşit o dezvoltare uimitoare a Călăraşiului.
Palatul oraşului, un vis frumos
Dacă capitolul „acţiuni culturale” din ultimul său mandat ar fi fost pus în practică, ar fi transformat oraşul într-un centru de cultură. „Erau prevăzute: construcţia de şcoli primare, dezvoltarea celor existente şi construcţia de localuri pentru învăţământul comercial, profesional, combaterea analfabetismului, biblioteci de cartier la fiecare şcoală, întocmirea unei monografii a oraşului. Cel mai important punct îl reprezenta construirea unui Palat al oraşului, care urma să adăpostească bilbioteca publică, sală de conferinţe, spaţii culturale şi un muzeu regional al Bărăganului. Chiar dacă astăzi avem bibliotecă şi muzeu, Palatul este şi va rămâne pentru călărăşeni mulţi ani de acum înainte un vis frumos”, a precizat directorul Arhivelor.
Doar un bust
Astăzi, doar un bust amplasat în centrul oraşului al celui care a fost primar trei mandate în Călăraşi aminteşte de existenţa sa. Casa în care a locuit aproximativ un sfert de veac, nu mai există. „ Casa, situată în strada Flacără nr.111, a fost demolată, din păcate, în anul 2005. Eugen Cialîc a vândut locuinţa la data de 15 februarie 1972, iar cumpărătorii de atunci au înstrăinat-o, în urmă cu câţiva ani“, a precizat profesorul Ţiripan. Autorităţile locale nu s-au arătat interesate pentru a conserva această mică parte de istorie a oraşului. În anul 2005, a fost montată pe peretele casei o placă de marmură care amintea de Eugen Cialîc. A rezistat doar 4 ani pentru că locuinţa a fost demolată, după ce fusese vândută. Acum, pe strada Flacără nr.111, pe locul fostei locuinţe a lui Cialîc, se află o vilă impunătoare, aparţinând fiicei lui George Nagy, regretatul patron al firme de mezeluri Aldis.
Se încarcă comentariile...
