Cât de murdari sunt banii. Avertismentul unui medic despre cel mai periculos gest pe care îl fac oamenii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat populaţia din întreaga lume să se spele cât mai des pe mâini şi să încerce să nu mai folosească bancnote şi monede, deoarece banii ar putea transmite coronavirusul. Camelia Truică, medic epidemiolog din Călăraşi, avertizează despre cel mai periculos gest pe care îl fac oamenii.

Trecuţi din mână în mână, număraţi cu degetele umezite în gură, lăsaţi pe tejghele, banii sunt printre cele mai murdare obiecte. Se pare că hârtia poate reprezenta o bună cale de transmitere a virusurilor, astfel încât, dacă o bancnotă a fost atinsă de o persoana purtătoare de virus, există riscul de contaminare a următoarei persoane care intră în posesia respectivei bancnote. Dr. Camelia Truică, medic epidemiolog din Călăraşi, atrage atenţia că cel mai periculos gest este cel al număratului banilor cu degetele umezite, pe care multă lume îl face.

“Număratul banilor cu degetul umezit cu salivă, având în vedere că transmiterea coronavirusului se face prin mucoasele de la nivelul căilor bucale. Dintotdeauna, banii au reprezentat o sursă de microbi, iar acum cu cât atât mai mult. Streptococi, bacil pioceanic, inclusiv COVID-19, toate rezistă pe suprafeţe inerte, inclusiv pe bancnote şi monede. Singurul lucru pe care îl putem face este să ne spălăm pe mâini după ce le atingem şi să fim foarte atenţi când umblăm cu bani. Trebuie să evităm să ducem mâna la gură, la nas, la ochi pentru a nu ne contamina”, a explicat dr. Camelia Truică.

La piaţa centrală din Călăraşi, comercianţii care vând la tarabe, dar şi cumpărătorii sunt îngrijoraţi de acest anunţ. „Banii au fost mereu un pericol. Încercăm să ne spălăm pe mâini cât mai des putem. Nu ne-am îmbolnăvit până acum, sperăm să nu luăm vreo boală de acum înainte. Iarna e foarte bine pentru că purtăm mănuşi, dar în celelalte sezoane suntem expuşi pericolului. La tarabă, e mai greu să plătească omul de rând cu cardul, ce, aveam cititoare?”, spune dintre una vânzătoare.

Oamenii care vin să cumpere spun, la rândul lor, că ţin cont de acest lucru şi dezinfectează mâinile tot mai des. „Acum, ce putem să facem, să nu mai folosim deloc bani? Şi-aşa sunt puţini, îi terminăm repede, aşa că se duce odată cu ei şi spaima că ne putem îmbolnăvi. Eu nu prea sunt obişnuită să umblu cu cardul la cumpărături. Mă spăl bine pe mâini când ajung acasă, dar cu coronavirusul ăsta, nu mai eşti sigur de nimic”, povesteşte o pensionară care venit să-şi facă aprovizionarea.

Virusurile gripale supravieţuiesc o oră

În ciuda tututor controverselor care au existat de-a lungul timpului cu privire la rolul banilor ca transmiţători de boli, studii recente demonstrează ca virusurile gripale dezvoltă o putere de adaptare şi supravieţuire atunci când ajung pe bancnote sau hârtii ce sunt purtate zilnic din mână în mână. Cercetătorii au confirmat că perioada de supravieţuire a virusurilor gripale pe bancnote este de aproximativ o oră, suficient timp pentru a fi transmise.

Reprezentanţii OMS spun că cel mai bine ar fi ca oamenii să folosească mai mult plăţile contactless, deoarece Covid-19 ar putea persista mai multe zile pe o bancnotă. Luna trecută, China şi Coreea de Sud au început să dezinfecteze bancnotele intrate deja în uz, într-o încercare disperată de a opri răspândirea coronavirusului. Oficialii folosesc aparate cu raze ultraviolete sau temperaturi mari pentru a steriliza banii, pe care îi sigilau după aceea timp de 14 zile, înainte să le dea drumul înapoi pe piaţă.

Folosirea cardurilor contactless ar trebuie să minimizeze riscul adus de folosirea banilor cash, deşi şi acestea pot să găzduiască germeni şi virusuri. „Prin urmare, trebuie să fim foarte atenţi atunci când atingem banii. De asemenea, nu este recomandat să le permiţi copiilor să umble cu bancnote şi cu atât mai puţin cu monede. Evită să-ţi atingi gura, ochii şi alte părţi ale corpului după ce ai intrat în contact cu banii. În plus, ai grijă să-ţi menţii mereu mâinile curate”, spune medicul epidemiolog.

Pentru ca un virus gripal să se trasmită prin intermediul banilor de la o persoană la alta trebuie să se îndeplinească 3 condiţii:

1. Persoana infectată trebuie să strănute sau să tuşească în palme apoi să atingă imediat banii, lăsând astfel rămăşiţe ale mucusului pe bancnote.

2. Cea de-a doua persoană trebuie să intre în posesia banilor cât timp virusul este încă activ.

3. Persoana care a intrat în posesia bancnotei purtătoare de virus trebui să îşi ducă mâna la gură/nas după ce a atins banii, pentru a face astfel transferul virusului în căile respiratorii.

Ce microbi contamizează banii

Staphylococcus aureus este o bacterie întâlnită în mod normal pe piele şi în mucoasele nazale ale persoanelor sănătoase şi care poate cauza o serie de simptome, de la infecţii minore ale pielii şi abcese, până la afecţiuni cu potenţial fatal precum pneumonia, meningita, endocardita, Sindromul şocului toxic sau septicemie.

Klebsiella pneumoniae este o bacterie ce se găseşte de regulă pe piele, în cavitatea bucală şi în intestine şi care poate cauza pneumonia bacteriană. Metoda cea mai comună de transmitere a bacteriei este fecal-oral. Bacteria poate provoca bronhopneumonie, bronşită sau infecţii ale tractului urinar.

Streptococul este o bacterie ce se găseşte pe piele, în cavitatea bucală, intestine şi tractul respirator superior şi care poate cauza faringita streptococicaă, meningita, pneumonia bacteriană, enocardita, fasceita necrozantă.

Enterobacter o specie de bacterie întâlnită în tractul intestinal uman care poate cauza infecţii oportuniste ale tractului urinar şi a altor părţi ale organismului, asociată uneori cu infecţia tractului respirator.

Bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa) este o bacterie ce poate determina infecţii ale tractului urinar, septicemie, pneumonie şi alte afecţiuni cu potenţial fatal. Bacilul este rareori o cauză de infecţie la persoanele sănătoase, dar poate fi foarte periculos în cazul persoanelor cu sistem imunitar compromis sau a celor care utilizează catetere sau aparate respiratoare.

Apa şi săpunul fac mai mult decât 100 de doctori

Noul coronavirus se transmite prin contact direct şi aerogen, iar primul lucru pe care trebuie să îl facem este să folosim din abundenţă apa şi săpunul. “Trebuie să ne spălăm cât mai des pe mâini în aşa fel încât să decontaminăm mâinile de posibilul virus care ar fi pe mâinile noastre. Dacă folosiţi toaleta cu mâna dreaptă, veţi deschide robinetul cu mâna stângă”, a explicat dr. Adrian Streinu cercel, managerul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş Cercel. De asemenea, potrivit acestuia, trebuie să ne obişnuim să nu mai ducem mâna la faţă sau la nas.

“Dacă vă veţi urmări, veţi vedea că în mod constant, la fiecare minut, duceţi mâna la gură sau la nas sau la nivelul pielii capului. Trebuie să ne spălăm imediat pe mâini dacă am tuşit în palmă sau am strănutat. Imediat, următorul gest este să ne spălăm pe mâini. Şi dacă intrăm în contact cu oamenii şi dăm mâna, de asemenea, trebuie să ne spălăm pe mâini.

Dăm mâna, ne vedem de treaba noastră, după care trebuie să ne spălăm pe mâini. Mergem la restaurant. Primul lucru pe care îl facem, mergem la grupul sanitar şi ne spălăm pe mâini. Ne uităm şi la grupul sanitar cum arată. Dacă nu arată bine, plecaţi de acolo cât mai repede. Dacă arată bine, mergeţi frumos la masă, faceţi ce aveţi de făcut acolo. Camerele trebuie aerisite foarte bine. Acolo unde nu intră aerul curat, intră doctorul. Atât de simplu este. Apa şi săpunul fac mai mult decât 100 de doctori. Faptul că decontaminăm suprafaţa pielii de la nivelul mâinilor reduce în mod substanţial încărcatura bacteriană şi microbacteriană," a precizat dr. Streinu Cercel.