Călăraşi

articolul anterior articolul urmator

Cea mai puternică rugăciune către Sfântul Calinic. Blestemul pe care l-a aruncat asupra unei cunoscute mănăstiri

3
11 Apr 2021 07:37:27
Autor: Ionela Stănilă
Sfântul calinic de la Cernica, prăznuit pe 11 aprilie FOTO dervent.ro
Sfântul calinic de la Cernica, prăznuit pe 11 aprilie FOTO dervent.ro

Sfântul Calinic de la Cernica este pomenit pe 11 aprilie de Biserica Ortodoxă. În această zi, credincioşii i se roagă puternic, fiind recunoscut drept mare făcător de minuni. În ziua prăznuirii, credincioşii pornesc în pelerinaj la Mânăstirea Cernica pentru a se ruga Sfântului, mare făcător de minuni.

Rugăciune către Sfântul Calinic de la Cernica:

Ai ştiut că ne vin vremuri grele, o, Sfinte Părinte Calinic, şi vărsat-ai lacrimi pentru ele, ajutor să dai, oricât de mic. Tu ne-ai dăruit minune mare, prin sfintele moaşte de ierarh, pentru vremurile de-ncercare şi pentru nenorociri, hotar”. Picură-ne, dar, şi nouă lacrimi, din suflete, blânde ploi de har, căci avem păcate, multe patimi de care nici nu avem habar. În foamete şi în sărăcie nu ne lăsa azi, părinte drag, ţara noastră, dulcea Românie, îţi aşteaptă rugăciunea-n prag! De la mânăstirea din Cernica, Strălucirea ta ne-alungă frica”!
 

Ajuta oamenii nevoiaşi

Părintele Calinic s-a născut în Bucureşti, în 1787, fiind botezat Constantin. Era foarte milostiv, dar şi foarte sărac. Voia să îi ajute pe cei sărmani, dar nu avea cu ce. Aşa că le dădea hainele de pe el şi încerca să facă rost de bani pentru ei, ca să aibă ce să mănânce. Toţi semenii lui erau fraţi în Hristos, aşa îi numea. La vârsta de 20 de ani ajunge la mănăstirea Cernica, din apropierea Bucureştilor. La cererea duhovnicului său, pe 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin devine monahul Calinic. La mănăstirea Cernica a fost ieromonah, preot şi stareţ timp de 31 de ani. Refuzând să fie mitropolit al Ungrovlahiei, a fost ales în anul 1850 în fruntea episcopiei Râmnicului. Acestă episcopie funcţiona la Craiova şi fusese mutată în urma incendiului din 1847. Reclădind catedrala episcopală de la Râmnicu-Valcea, s-a mutat aici în 1857, unde a păstorit până în 1868.
 

Femeile au interzis la Frăsinei

Blestemul Sfântului Calinic aruncat asupra unei mănăstiri, acum mai bine de 2 secole, este pomenit şi astăzi. Frăsinei este singurul lăcas de cult ortodox din România unde femeile nu au voie să intre şi să se roage.
 
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuit de ortodocşi în fiecare an la 11 aprilie, a interzis, în urmă cu mai bine de două secole, intrarea femeilor în mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatră. Sfântul ar fi luat această hotărâre în anul 1867 din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat. Şi astăzi, în acest loc oamenii păşesc cu frică, iar femeile care îndrăznesc să ajungă în mănăstire au parte de cele mai mari nenorociri. Legenda spune că hotărârea a fost luată de episcopul Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica în 1867.  
 
În această mănăstire, cunoscută şi sub denumirea de Athosul românesc, regulamentul Sfântului Calinic, unic în felul lui, de a nu se mânca niciodată carne în mănăstire, de a nu intra niciodata femei şi de a se face slujba la miezul nopţii până dimineaţa, este păstrat cu stricteţe.
Schit între păduri
 
Istoria Mânăstirii Frăsinei începe în jurul anilor 1710, când doi călugări s-au retras în comuna Muereasca, în apropiere de Sibiu, şi au construit între păduri un schit. La mijlocul secolului al XVIII-lea, câţiva boieri din Vâlcea au dat bani pentru reconstruirea lăcaşului cunoscut în prezent drept „biserica veche”.
Între 1788 şi 1845 biserica a fost lăsată în paragină şi abia în 1860, la cererea episcopului Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, începe construcţia bisericii noi şi a unor chilii pentru călugări. Şapte ani mai târziu, Sfântul Calinic  interzice intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatra. Legenda spune că episcopul Râmnicului ar fi luat această hotărâre din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
 

Legământul din 1876

Conform legământului, persoanele de sex feminin care vor trece pragul lăcaşului sfânt  vor atrage asupra lor toate nenorocirile.
 
„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.
 
Vă mai recomandăm şi:
 
Mărirea şi declinul Cetăţii Devei. Cum s-a degradat accelerat aşezarea medievală în numai cinci ani FOTO VIDEO
 
Călătorie uimitoare cu Mocăniţa spre centrul României FOTO VIDEO

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Radu Mircea
11.04.2021, 07:48:23

# Popic sfint care blesteama ????????????????? Asta da minune .

+3 (3 voturi)
Stefan din Nord
11.04.2021, 08:56:39

Iata ca ortodocsii au si-un sfant care blesteama . Frumos. La el se inchina de frica fiindca-i periculos sa te pui cu dansul .

+1 (1 vot)
miron miron
11.04.2021, 09:27:26

Stefane. Avem preoti care injura, care fumeaza, betivi, curvari, chiar si pedofili. Deabea acum ai descoperit ca nimeni, nu-i sfănt pe pamănt.

+1 (1 vot)
Modifică Setările