Cel mai vechi loc de promenadă amenajat în stil englezesc. Povestea parcului care a răsărit dintr-o baltă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cişmigiul, pe vremuri FOTO shtiu.ro
Cişmigiul, pe vremuri FOTO shtiu.ro

Amenajat în stilul marilor grădini englezeşti, Parcul Cişmigiu este cel mai vechi loc de promenadă din Bucureşti. Mai este cunoscut şi ca Grădina Cişmigiu, fiind unul dintre cele mai distinse şi faimoase locuri unde, pe vremuri, obişnuiau să vină cei înstăriţi.

Povestea parcului începe în secolul al XVIII-lea când domnitorul Alexandru Ipsilanti îi ceruse unui cişmigiu să construiască două cişmele în această zonă, unde era şi un lac. În decursul timpului numele locului i-a rămas Cişmigiu, apoi în 1830, la iniţiativa generalului Pavel Kiseleff, devine grădină publică. Ulterior, după ce este înfrumuseţată de un peisagist vienez în 1847, peste nouă ani este inaugurată.

Dacă Parcul Regele Mihai I (vechiul Herăstrău) este cel mai mare din Capitală, Parcul Cişmigiu e cel mai vechi. Era locul care aduna o anumită parte a societăţii înalte, impunând un regulament strict ce trebuia respectat de vizitatori.

Amenajat în stilul marilor grădini britanice, valsurile, taraful lui Anton Pann, întâlnirile luxoase şi altele asemenea erau deja o obişnuinţă în perioada interbelică.

Cişmigiul este parcul în care a fost montat şi primul chioşc de ziare din Bucureşti chiar la intrarea principală, acolo unde îl putem găsi şi în ziua de azi, însă evident într-o formă refăcută. Locul de promenadă are aproximativ 17 hectare şi este mărginit de două artere importante: Bulevardul Regina Elisabeta şi Bulevardul Schitu Măgureanu.

calarasi cismigiul gradina in stil englezesc foto shiu.ro

Cişmigiul odinioară FOTO shtiu.ro

Parcul, amenajat în stil englezesc are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu şi una prin strada Ştirbei Vodă. La începuturile lui, parcul a fost locul preferat al celor mai bogaţi şi mai cunoscuţi oameni din Bucureşti şi exista chiar un regulament strict pentru cei care voiau să se plimbe prin Cişmigiu. Vizitatorii nu aveau voie să vorbească tare sau să facă mizerie şi orice activitate comercială era interzisă.

calarasi cismigiul gradina in stil englezesc foto wikipedia.org

Grădina, amenajată în stil englezesc FOTO wikipedia.org

30.000 de arbuşti şi plante ornamentale

În urmă cu aproape două secole şi jumătate a început istoria parcului, când domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti a cerut construirea a două cişmele în oraş. Prima cişmea a fost ridicată în locul în care se află astăzi intrarea dinspre strada Ştirbei Vodă. În acele vremuri locul era acoperit de o baltă insalubră, care a fost secată la comanda generalului Pavel Kiseleff.

calarasi cismigiul gradina in stil englezesc foto wikipedia.org

Grădina, amenajată în stil englezesc FOTO wikipedia.org

Câţiva ani mai târziu terenul a fost transformat în grădină publică. Misiunea acestei transformări a avut-o  arhitectul peisagist Karl Fr. Wilhelm Meyer, numit şef al lucrărilor de realizare a Grădinii Cişmigiu. Meyer a fost ajutat şi de grădinarul Franz Harer. Pentru realizarea grădinii Cişmigiu, conform planurilor lui Meyer, s-au adus aproximativ 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, din judeţele Dâmboviţa şi Gorj, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena.

Moartea prematură a arhitectului

Toate aceste transformări creionate de Meyer au făcut ca balta să ajungă un lac frumos, cu o fântână arteziană  în centru şi un canal de legătură cu Dâmboviţa. Acum se găsesc în parc platani, pini roşii japonezi, magnolii roz, Ginko Biloba şi chiar molizi roşii. În aceeaşi perioadă de amenajare au fost trasate şi aleile şi fiecare denivelare de teren a fost păstrată, pentru o cât mai plăcută vedere de ansamblu. Au fost realizate grote artificiale, covoare florale, poduri şi s-au montat bănci.

calarasi cismigiul gradina in stil englezesc foto wikipedia.org

Grădina, amenajată în stil englezesc FOTO wikipedia.org

Moartea prematură a arhitectului Meyer la doar 38 de ani a făcut ca lucrările de înfrumuseţare a grădinii să fie continuate de arhitectul peisagist german Friedrich Rebhuhn. În 1852, parcul a fost împrejmuit în întregime şi s-au adus lebede şi pelicani. Amenajarea parcului a fost terminată în anul 1854, când Cişmigiul a fost inaugurat în mod oficial.

Lacul devine iarna patinoar

Patinoarul amenajat aici, de care ne bucurăm astăzi este varianta modernă a patinoarului natural care se forma în fiecare iarnă încă de la finalul secolului al XIX-lea. Lacul, care iarna devine patinoar este deosebit  prin fauna sa: păuni, lebede, raţe caroline, raţe cu ciuf, raţe mandarin, gâşte califar albe şi roşii, gâşte de Nil, gâşte canadiene cu gât roşu şi gâşte Magellan. De asemenea, fântâna arteziană din mijlocul lacului creează un microclimat plăcut.

   

Puncte de atracţie

Cişmigiul oferă vizitatorilor numeroase puncte de atracţie ruinele mănăstirii ''La Cetate'', ''Rotonda Scriitorilor'', statuia ''Izvorul ''Sissi Stefanidi'', bustul ''Maica Smara'', monumentul ''Gheorghe Panu'', monumentul realizat din marmură care este dedicat soldaţilor francezi din primul război mondial, colţul şahiştilor, izvorul lui Eminescu, lacul şi debarcaderul de unde se pot închiria ambarcaţiuni de agrement, grădina de trandafiri compusă din mici ziduri de piatră, pergole de lemn şi lanţuri de fier pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri căţărători.

calarasi cismigiul gradina in stil englezesc foto wikipedia.org

Lacul, o atracţie pentru vizitatori FOTO wikipedia.org

În urmă cu aproximativ 250 de ani logofătul Văcărescu a construit o mânăstire ale cărei ruini sunt cunoscute astăzi drept ''La Cetate''. Din interiorul mănăstirii pornea un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei. Din anul 1943 în parcul Cişmigiu sunt expuse busturile a 12 scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri. Acest ansamblu poartă numele de “Rotonda Scriitorilor”.

Statuia Izvorul ''Sissi Stefanidi'''  reprezintă o mamă îndurerată de moartea fiicei sale, ce toarnă apă cu ulciorul. Locul pe care este amplasată statuia aparţinuse familiei Stefanidi şi a fost donat către primăria oraşului după moartea fiicei lor la numai 21 de ani.

 

calarasi cismigiul gradina in stil englezesc foto wikipedia.org

Grădina, amenajată în stil englezesc FOTO wikipedia.org

O altă statuie, Bustul ''Maica Smara'' este un monument din marmură pe care îl pot admira vizitatorii în Cişmigiu. Smaranda Gheorghiu sau Maica Smara este considerată fondatoarea sistemului „şcolii în aer liber” din România. Monumentul  Gheorghe Panu, realizat din bronz mai este numit şi „Semănătorul de idei” şi a fost ridicat de Ziarul „Adevărul” prin subscripţie publică.        

           

Magnolii roz şi pini roşii japonezi

În trecut,  în Cişmigiu exista şi o mică grădină zoologică cu urşi, vulpi, lupi, castori, peşti, lebede, păuni şi multe alte vieţuitoare. Acum se găsesc în parc platani, pini roşii japonezi, magnolii roz, Ginko Biloba şi chiar molizi roşii.

Grădina Cişmigiu impresionează şi este unică prin concepţia şi diversitatea materialului dendrologic pe care îl regăsim aici. În parc s-au plantat şi aclimatizat câteva exemplare de arbori ocrotiţi : Platanus acerifolia(vechi de aproape 150 de ani), Torreya nucifera şi Torreya californica, Cedrus atlantica(pin roşu japonez), Picea excelsa inversa(molid roşu), Magnolia stellata, Sophora japonica, Hipocastanum.

Speciile caracteristice parcului Cişmigiu sunt: stejar, arţar, plop, frasin, pin, molid, salcâm, castan, tuia şi izolat corcoduş, dud, catalpa, platan. Pe lacul din Cismigiu, pasionatii pot face şi plimbări cu barca.

Vă mai recomandăm şi:

După ce a anunţat că trupele au intrat în Gaza, armata israeliană s-a răzgândit. Bombardamentele intense au continuat în cursul nopţii VIDEO UPDATE

România se relaxează. Totul despre noile măsuri care vor intra în vigoare de sâmbătă. Ce urmează în lunile viitoare 

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite