Cum a ajuns o ruină jalnică domeniul de vânătoare regal uriaş de la Mănăstirea. Regele Mihai a vânat acolo înainte de arestarea mareşalului Antonescu
0
În tinereţe, Regele Mihai mergea des la vânătoare pe domeniul regal pe care familia sa îl deţinea în apropiere de Olteniţa. Într-un interviu, Majestatea Sa a povestit că venea des în judeţul Călăraşi: “Da, tatăl meu avea o proprietate la Mănăstirea, era o fermă regală, dar cum a ajuns să o aibă în proprietate nu ştiu. Mergeam regulat la vânătoare de raţe, gâşte, mistreţi. Asta îmi amintesc bine”.
De altfel, în cartea lui Mircea Ciobanu, „Convorbiri cu Mihai I al României“, Regele Mihai a povestit cum la 23 august 1944 când România a întors armele, iar mareşalul Antonescu a fost arestat, Majestatea Sa a fost la vânătoare:
“A fost un moment de panică la aflarea veştii( n.r: data plecării pe front fusese stabilită pentru 24 august). Convorbirea cu mareşalul trebuia să aibă loc cu orice preţ, plecarea lui zădărnicea totul, să ne înţelegem. Eventualitatea arestării lui figura în planul de acţiune numai în ultimă instanţă, pentru că noi trebuia să-l determinăm pe el să comande retragerea. Ne-am repezit la Bucureşti. Pentru a acoperi scopul retragerii mele precipitate în Capitală, am ieşit lângă Olteniţa, la o vânătoare de raţe. Mergeam uneori acolo". (La data de 23 august 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaţilor.).
De altfel, mărturisiri despre acele zile a făcut, în memoriile sale, şi colonelul Şerban Negulescu care, la data de 23 august 1944, era comandantul Batalionului de Gardă Regala de la Sinaia.
(La data de 23 august 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaţilor).
Regele Mihai şi mareşalul Antonescu pe front în 1941 FOTO Agerpres
Din relatări reise că Majestatea Sa a ajuns în seara zilei de 20 august la Mănăstirea, după ce a vorbit cu mareşalul Antonescu, la locuinţa acestuia de la Snagov. Regele Mihai a pornit cu aghiotanţii de la Sinaia şi a venit la Bucureşti pentru a discuta cu Antonescu.
“După aproximativ două ore, au apărut pe peronul vilei Regele, Antonescu şi suitele. Antonescu a salutat pe rege, s-a suit în maşină. Urmat de întreaga sa suită şi escorta, a pornit spre Bucureşti. Regele şi ai săi au rămas pe peronul de la intrare. După cateva minute ni s-a făcut semnul de plecare. Cu maşina regală în frunte, am pornit şi noi spre Bucureşti. Viteza - peste 100 de kilometri pe oră. Dupa 3-4 km, am ajuns convoiul lui Antonescu şi l-am depăşit. Ne-am oprit la moşia regală Mănăstirea, de la Dunăre. Aici a urmat o partidă de 2 zile de vânătoare de raţe, dupa care ne-am reîntors la Sinaia. Viaţă normală până in seara zilei de 23 august 1944," nota colonelul Negulescu.
La Mănăstirea, se pare că ar fi petrecut aproape 3 zile. În acest timp, regina-mamă Elena n-a ştiut nimic despre ce se întâmplă cu fiul ei. Când în sfârşit, Mihai a sunat-o de la Bucureşti, i-a dat o veste neaşteptată: din tonul lui se înţelegea că momentul hotărâtor este foarte aproape. Ca să obţină mai multe lămuriri de la el, Elena a vorbi cifrat, aşa cum conveniseră înainte de a se despărţi. Ştiau că Eugen Cristescu, şeful Siguranţei Statului, îi este aliat lui Ion Antonescu, iar telefoanele le erau ascultate.
Regele Mihai a lăsat să se înţeleagă, vorbind codificat, că e pe punctul de a acţiona chiar în acea zi. „Cred că o să mă spăl pe cap după ce iau prânzul“, i-a zis regina-mamă vrând să ştie când trebuie să se pregătească de a-i fi alături. Conform consemnului, el i-a răspuns: „Nu, spală-te mâine. Poate e nevoie să vii aici la cină în seara asta. Te mai sun eu“.
Regele Mihai şi regina-mamă Elena FOTO Agerpres
(Relatarea de culise este cuprinsă în cartea lui Arthur Gould Lee, „Regina-mamă Elena a României“ (Editura Humanitas, 2005). Ce a urmat la Bucureşti a schimbat cursul istoriei României, ameninţată la acel moment de distrugere.
Venea de cel puţin 2 ori pe lună
Despre partidele de vânătoare ale Regelui Mihai a relatat, într-un interviu, în anul 2002 şi unul dintre localnicii din comuna Mănăstirea, judeţul Călăraşi, Moise Ghe.Voicu:
“Erau fazani, iepuri, de obicei păsăret mult. Era pădure mare, de aici până la Dunăre. Se ducea în pădure, aştepta să vină păsările sălbatice, pe care apoi le împuşca. Mai vâna iepuri, vulpi, pentru blană, ca era scumpă. În fiecare lună venea de cel puţin două ori, alături de cei din anturajul de la Palatul Regal. Tin minte ca întotdeauna avea timp să stea cu lumea de vorbă. Ieşea lumea în stradă când venea, iar fetele se uitau lung după el, că era tare frumos când era tânăr. Nu o dată a ieşit chiar şi la noi la hora satului, de rămăseseră muierile cu ochii scurşi după el. Atunci când venea Mihai, bucătăresele găteau pentru el special urzici cu mămăliguţă. Era unul Ionica Sustache, pe care Mihai îl agrea, şi de câte ori venea la Mănăstirea îl ruga să ii facă urzici cu mămăliguţă”.
Regele Mihai la vînătoare în 1931 FOTo casaregala.ro
Fetele se uitau lung după el
“Erau fazani, iepuri, de obicei păsăret mult. Era pădure mare, de aici până la Dunăre. Se ducea în pădure, aştepta să vină păsările sălbatice, pe care apoi le împuşca. Mai vâna iepuri, vulpi, pentru blană, ca era scumpă. În fiecare luna venea de cel puţin două ori, alături de cei din anturajul de la Palatul Regal. Tin minte ca întotdeauna avea timp să stea cu lumea de vorbă. Ieşea lumea în stradă când venea, iar fetele se uitau lung după el, că era tare frumos când era tânăr. Nu o dată a ieşit chiar şi la noi la hora satului, de rămăseseră muierile cu ochii scurşi după el. Atunci când venea Mihai, bucătăresele găteau pentru el special urzici cu mămăliguţă. Era unul Ionica Sustache, pe care Mihai îl agrea, şi de câte ori venea la Mănăstirea îl ruga să ii facă urzici cu mămăliguţă , a povestit, într-un interviu, în 2002, unul dintre localnicii din Mănăstirea, Moise Gh. Voicu .
Mii de hectare de păduri şi bălţi, în proprietate
Printre proprietăţile Casei regale a României se află mii de hectare de teren aflate în judeţul Călăraşi. Este vorba despre balta Ezeru Mostiştea - comuna Mănăstirea - 1.062 hectare, balta Boian Sticleanu şi pădurea Vărăştii de Baltă - 2.436 de hectare, plus 3.500 hectare apă, 170 hectare trestie, teren de 3.165 hectare, comuna Mănăstirea, Călăraşi, teren de 2.002 hectare, Chinciu Spanţov, Călăraşi, pentru care au fost începute, la nivelul anului 2006, procedurile de restituire, fie administrative, fie judiciare, cesionate.
Totul este o ruină
Despre domeniul regal de la Mănăstirea ne-a vorbit şi prof. Nicolae Ţiripan, director la Arhivele călărăşene: „ A fost un domeniu imens, cu mii de hectare, cu păduri, bălţi, unde familia regală venea frecvent. Proprietăţile au fost revendicate de Paul de România, dar, din păcate, aşa cum se întâmplă la noi, totul este o ruină. Am văzut clădirile în care au funcţionat fostele IAS-uri, te apucă şi plânsul. Totul lăsat de izbelişte, şi erau din astea făcute la mare artă, solide, nu de mântuială. Autorităţile locale nu s-au implicat deloc în conservarea lor, am aflat recent că au fost cumpărate de arabii de la Chirnogi care exploatează doar terenul agricol”.
A copilărit pe domeniul regal
Desenator, pictor, maestru al gravurii româneşti, cu expoziţii în ţară şi în străinătate, artistul Florin Stoiciu este originar din Bărăgan. S-a născut chiar în comuna Mănăstirea, în anul 1965, şi povesteşte cum a copilărit pe domeniul regal. Îşi aminteşte cu emoţie despre istorisirile mamei şi bunicii sale, dar şi despre frumuseţea locurilor care îl însoţesc pretutindeni şi acum.
Ciornuleasa, rezervaţie naturală. Şoseaua Mănăstirea-Luica trece prin pădure Foto: ciclist.wordpress.com
” Este superbă zona, lacul Mostiştea, mii de hectare de luciu de apă, lacul Scoiceni, era de vis. Verii mei locuiesc şi acum în sat. Îmi aduc aminte că toată copilăria am petrecut-o pe malul bălţi, la pescuit. Erau păuni, era de vis, un loc magnific. Ştiu de la mama cum toate rudele mele aveau în spatele icoanei fotografii cu Regele Mihai, iar cînd sosea Regina Maria în sat era sărbătoare. Îmbrăcată în straie populare, toată lumea o aştepta cu emoţie. Dar nu numai din copilărie am amintiri. I-am cunoscut personal pe Majestatatea Sa şi pe Regina Ana. Au venit la Universitatea de Arte în vizită. Ce să vă spun? Îţi impunea respect, ca atunci când intri în biserică, era cald, modest, dădea mâna cu toată lumea, o personalitate puternică, dar în acelaşi timp un character bland şi plin de omenie. Păcat, regret sincer dispariţia sa! “, a spus conf. univ. dr. al Universităţii Naţionale de Artă, Florin Stoiciu.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
