Cum calculează ortodocşii data Paştelui şi cum se stabileşte la catolici. Când pică Sărbătoarea în următorii 10 ani

Paştele este o sărbătoare a cărei dată e variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile (3-4 iunie). Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n.

Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (pe 21 martie sau, în unii ani, cu cel mult două zile înainte sau după). Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Scrierile teologice menţionează că Paştele a fost prăznuit de la început în toată lumea creştină. Însă, au existat deosebiri regionale în ceea ce priveşte data şi modul sărbătoririi.
În primele secole, creştinii din părţile Siriei şi Asiei Mici, prăznuiau Pastele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Paştele Învierii (Invierea) la 16 Nisan. Aceştia se numeau Quartodecimani, deoarece serbau Paştele odată cu iudeii, adică la 14 Nisan.

Cei mai mulţi creştini din Egipt, Grecia şi Apus, sărbătoreau Paştele în aceeaşi zi din săptămâna în care a murit şi a înviat Hristos. Moartea lui Hristos era sărbătorită totdeauna în Vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan, numind-o Paştele Crucii, iar Învierea în Duminica următoare, care cădea totdeauna dupa 14 Nisan sau dupa prima lună plina care urma echinocţiului de primăvară, duminică pe care o numeau Paştele Învierii, notează crestinortodox.ro.

Serbat întotdeauna duminica

Diferenţele au creat însă controverse şi dezbinări în unele Biserici. Pentru a se realiza o uniformizare a sărbătorii Pastelui, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit ca Paştele să fie serbat întotdeauna duminica. Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Când data Paştelui iudaic (adica 14 Nisan) cade duminica, Paştele creştin va fi serbat duminica următoare, pentru a nu fi serbat la aceeaşi dată cu cel iudaic, dar nici înaintea acestuia.

"Sărbătorile bisericeşti, pe lângă însemnătatea lor istorică, liturgică şi dogmatică, îmbracă într-o formă strălucitoare viaţa bisericii. Acest lucru îl face şi marea sărbătoare a Învierii Domnului. Ştim că învierea lui Hristos are loc în prima zi a săptămânii, duminica, iar biserica a rânduit serbarea Paştelui ca praznic al praznicelor în această sfântă zi", a explicat pentru Adevărul, preotul constănţean Ionuţ Aştefănoae.

Controversa calendarelor şi o problemă de astrologie
 
Paştele se serbează de către ortodocşi între 21 martie şi 8 mai. Catolicii şi evreii au date diferite. Răspunsul, din punctul de vedere al părintelui Ionuţ Aştefănoae, este unul singur: "Evreii serbează Paştele tradiţional (Mielul pascal, trecerea prin Marea Roşie) deşi încă din secolul IV au renunţat la 14 Nisan ca dată a Paştelui pentru a nu coincide cu al creştinilor şi cu Învierea lui Hristos. Celelate confesiuni creştine în serbează la o altă dată din motive de calcul".
 
Preotul constănţean explică faptul că în lumea antică, omul era preocupat de calcularea timpului în funcţie de durata de revoluţie a pământului în jurul Soarelui.

"Două sisteme sunt demne de luat în seamă - cel al egiptenilor, care era şi cel mai complet (365 zile) şi cel al romanilor (355 zile). Între aceste două sisteme se înregistra anual o diferenţă de 10 zile. Împăratul roman Iulius Caesar a adoptat sistemul de calcul egiptean şi l-a numit calendarul iulian. Timp de 15 secole întreaga creştinătate s-a folosit de acest calendar", spune părintele Aştefănoae.  

Ce regulă se foloseşte

Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325 a luat în calcul data serbării Paştelui folosind regula: Paştele creştin va fi serbat în prima duminică după 14 Nisan, după luna plină, după echinocţiul de primăvară (21 martie).
 
Învăţaţii au constatat că acest calendar rămâne în urmă, aşa că pe 24 februarie 1582 Papa Grigore al XIII-lea îndreaptă eroarea, iar calendarul numit Gregorian este adoptat de statele catolice şi protestante. Cele de la Răsărit au rămas la calendarul iulian până în jurul anului 1920. Bisericile ortodoxe nu au decis trecerea la calendarul gregorian imediat, ci abia după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923.
 
"Pentru a nu produce tulburări s-a hotărât ca fiecare biserică ortodoxă să adopte noul calendar la o dată pe care o va simţi de cuviinţă. Biserica Ortodoxă Română a acceptat calendarul abia în 1924", explică preotul constănţean.
 
În prezent, data la care pică Paştele depinde de echinocţiul de primăvară care cade mereu pe 21 martie şi de luna plină de după acest echinocţiu. Luna plină variază şi asta duce la variaţii ale datei Paştelui. În următorii zece ani, paştele ortodox şi cel catolic vor coincid doar în 2017 şi 2025.

Când pică Paştele  Ortodox între anii 2016-2025

2016 – 1 mai
2017 – 16 aprilie
2018 – 8 aprilie
2019 – 28 aprilie
2020 – 19 aprilie
2021 – 2 mai
2022 – 24 aprilie
2023 – 16 aprilie
2024 – 5 mai
2025 – 20 aprilie

Când pică Paştele Catoli între anii 2016-2025

2016 – 27 martie
2017 – 16 aprilie
2018 – 1 aprilie
2019 – 21 aprilie
2020 – 12 aprilie
2021 –  4 aprilie
2022 –  17 aprilie
2023 –  9 aprilie
2024 –  31 martie
2025 –  20 aprilie
 

Vă recomandăm şi:

Postul Paştelui, cel mai aspru şi lung post al Ortodoxiei. Ce e interzis să faci până la 1 mai şi cum te poţi lepăda de păcate

Tradiţii în Postul Paştelui, în Săptămâna Curată. De ce se „spală“ oamenii cu băutură în ziua de Spolocanie