Cum ne poate îmbolnăvi izolarea socială: „Îngrijorarea slăbeşte sistemul imunitar şi favorizează pătrunderea virusurilor“

Izolarea la domiciliu generează o stare de stres FOTO Shutterstock

Situaţia critică prin care trecem, provocată de răspândirea coronavirusului, stârneşte multă anxietate în rândul populaţiei. În faţa valului de informaţii tulburătoare despre pandemie, psihologii trag un semnal de alarmă.

Studiile de specialitate arată că tensiunea constantă ne poate îmbolnăvi, accelerând starea de stres la care suntem supuşi. Pandemia de coronavirus şi măsurile de restricţionare ale circulaţiei sunt cauzele principale de stres pentru cetăţeni. În lipsa unei comunicări coerente din partea autorităţilor statului, oamenii pot dezvolta stări de anxietate şi atacuri de panică.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), în stare de stres, organismul uman direcţionează cea mai mare parte din energie către organele şi procesele fiziologice care se ocupă cu instinctul de supravieţuire (exemplu: suprarenalele-adrenalina, cortizolul-inima, circulaţia sângelui-respiraţia, oxigenarea-musculatura). 

Energia, direcţionată aiurea

„Cu cât stăm mai mult în starea de stres, cu atât avem mai puţină energie pentru organele, glandele şi procesele fiziologice care se ocupă cu regenerarea celulară. Rezultatul este scăderea sistemului imunitar. Forfota mentală direcţionată în acest mod face ca energia, necesară organismului pentru a se apăra de agenţi periculoşi pentru sănătatea noastră, să fie consumată pentru apărarea împotriva unor iluzii. Stresul reprezintă o stare care ne cuprinde fiinţa pe toate planurile, mental, emoţional şi fizic. De fapt stresul în sine nu este o «boală», nu este ceva ce există în mod palpabil, ci presupune în sine reacţia noastră mentală interpretativă la stimulii exteriori sau interiori. Astfel, îngrijorările imaginare legate de ce s-ar putea întâmpla în viitorul, pe care le rulăm mental, perfecţionismul şi nerăbdarea, ne pot produce în mod inutil o stare de panică bazată pe mai nimic. Îngrijorarea constantă slăbeşte deci sistemul imunitar şi favorizează pătrunderea viruşilor“, explică psihologul Laura Maria Cojocaru. 

Oboseala, primul semn

Dar cum ne dăm seama că suntem stresaţi, ce semnale transmite organismul? Laura Maria Cojocaru explică: „În perioade de stres, organismul nostru consumă foarte multă energie, de aceea primul semn este oboseala. În continuare ne putem confrunta cu o defocusare de pe anumite activităţi, deoarece creierul este cu atenţia îndreptată către gânduri care menţin sau chiar măresc starea de îngrijoare. Consecinţa directă a acestei stări, dacă ea este repetitivă, este scăderea sistemului imunitar. Lipsa de energie şi lipsa de focus pe «aici şi acum» şi pe ce este cu adevărat important pot duce la întârzieri în atingerea obiectivelor noastre sau chiar la renuntări. De asemenea, se pot instala şi atacurile de panică“. 

Laura Maria Cojocaru ne învaţă cum să gestionăm stresul FOTO Arh.pers. Laura Maria Cojocaru

Psihologul Laura Cojocaru spune că semnale clare de stres extrem sunt următoarele simptome cumulate: batăi rapide de inimă, senzaţia că ai nevoie de mai mult aer, încordări musculare, transpiraţii reci, palme umede.

„Senzaţiile sunt asemănătoare cu reacţiile organismului atunci când facem un efort fizic. Tot aşa reacţionăm şi la efortul mental, adică rularea gândurilor negative, doar că în cazul acesta doar consumăm energie fără să avem un alt beneficiu. Exact ceea ce ne impacientează în această perioadă, fapt care duce la slăbirea organismului, scăderea sistemului imunitar, favorizarea pătrunderii viruşilor şi, implicit, declanşarea diverselor afecţiuni“, este de părere psihologul.

Prevenirea, mai bună decât tratarea

Specialistul atrage atenţia şi asupra faptului că, în această perioadă, nu trebuie să-i uităm pe cei din jur. Ar trebui să menţinem legătura cu ei printr-un mijloc de comunicare, să le atragem atenţia asupra riscurilor şi să-i ajutăm cu cele necesare pentru a evita ieşirea lor din casă. În acelaşi timp, este benefic să le îndreptăm atenţia către activităţi interesante, relaxante, care să-i facă să râdă, pentru a-i ajuta să-şi menţină energia şi pozitivismul necesare susţinerii sistemului imunitar. Laura Maria Cojocaru spune că este întotdeauna bine să cerem susţinerea unui specialist de la primele semne de panică, dintr-un simplu motiv: odată instalate anxietatea sau depresia, durează mai mult rezolvarea lor decât prevenţia.

„În astfel de situaţii este recomandată relaxarea şi petrecerea unui timp de calitate cu familia sau cu sine. Acum este o bună perioadă pentru a face toate acele lucruri pe care ni le doream şi despre care spuneam că nu avem timp: să citim o carte, să vedem un film, să ne facem timp pentru un hobby, să jucam un joc cu cei din familie etc“, spune psihologul.

Un alt mod prin care putem depăşi îngrijorările din această perioadă este comunicarea cu cei apropiaţi. Este mult mai bine să vorbim despre gândurile care ne trec prin minte, deoarece se creează astfel o formă de verificare a veridicităţii lor. „Evident, este de preferat să stăm de vorbă cu persoane optimiste, care să ne ajute să ne ridicam moralul. Oamenii trebuie să ştie că o persoană anxioasă, care se îngrijorează peste măsură, se poate vindeca“, explică Laura Maria Cojocaru.

9 sfaturi pentru a ne păstra calmul în această perioadă

Totodată, specialistul ne oferă 9 sfaturi prin care ne putem păstra calmul în toate această perioadă de nelinişte cauzată de fenomenul Coronavirus:

1. Renunţă la îngrijorări imaginare, pentru că ţin de un viitor pe care nu-l cunoşti!

2. Renunţă la nemulţumiri mărunte şi creşte-ţi recunoştinţa pentru ceea ce ai, ştii şi poţi deja sau poţi căuta, întreba şi învăţa.

3. Rămâi cu atenţia pe ce este cu adevărat important: sănătatea, relaxarea, recunoştinţa, familia, iubirea.

4. Menţine constant un stil de viaţă sănătos pentru a-ţi susţine sistemul imunitar (mod de gândire util/bazat pe prezent, realitate palpabilă, mişcare fizică, alimentaţie echilibrată, socializare de calitate, hobby-uri).
 

5. Redu consumul de carne - procesarea ei consumă mai mult din energia organismului decât procesarea vegetalelor, hormonii de stres eliminaţi de animalul ucis trec în corpul nostru, având ca rezultat creşterea necontrolată a stării de panică. 

6. Respectă cu această ocazie viaţa altor fiinţe, respectă curăţenia, mediul înconjurător şi echilibrul natural.

7. Petrece mai mult timp cu familia, prietenii, cu tine însuţi.

8. Citeşte, citeşte, citeşte!

9. Abordează constant (zilnic) orice metodă de relaxare ţi se potriveşte: mişcare fizică, cititul unei cărţi, un film bun, un hobby, meditaţie, respiraţie, training mental, mindfulness, psihoterapie, NLP, tehnici energetice, yoga, timp de calitate cu persoane de la care ai ceva de învăţat etc.