Călăraşi

articolul anterior articolul urmator

Cum scăpăm de furia acumulată în pandemie. Psihoterapeut: „E indicat să nu ne pierdem speranţa”

2
22 Jan 2021 04:11:16
Autor: Ionela Stănilă
IAdrian Buda este prihoterapeut la Clinica Oana Nicolau din Bucureşti FOTO Arh.pers.Adriana Buda
IAdrian Buda este prihoterapeut la Clinica Oana Nicolau din Bucureşti FOTO Arh.pers.Adriana Buda

În pandemie, după cum arată cercetările psihologice internaţionale,  pe lângă oboseală, oamenii resimt accentuat şi furia. Suntem mânioşi că nu ne îmbrăţişăm bunicii, că am petrecut Crăciunul departe de familii, că nu călătorim, că sunt închise sălile de spectacol, festivalurile şi chiar birourile.

Suntem frustraţi, mai singuri ca niciodată, anxioşi, dezamăgiţi, nervoşi, suspicioşi, sătui de măşti, nesiguri în privinţa viitorului. Zbuciumul de pandemie se revarsă, în general, asupra celorlalţi. A crescut numărul violenţelor domestice, a certurilor între prieteni, a divorţurilor şi în special a atacurilor nemiloase pe reţelele sociale.  

Adriana Buda, psihoterapeut/mentor la Clina Oana Nicolau din Bucureşti ne învaţă cum să gestionăm această situaţie, de ce e bine să vedem întotdeauna partea plină a paharului şi să ne bucurăm de lucrurile mici care ne înconjoară, dar şi ce trebuie să nu facem pentru a fi copleşiţi de acest sentiment.
 
Adevărul: De ce au acumulat oamenii atâta furie?
 
Adriana Buda: Pentru început, cred că ar fi util să explicăm ce este furia şi  de ce apare! Furia este o stare o stare emoţională  de enervare extremă, de irascitabilitate intensă, mai exact de mânie, în care ne pierdem stăpânirea de sine, şi ca urmare avem un comportament agresiv verbal şi chiar fizic. 

Este o stare emoţională intrinsecă fiecărui individ (ne naştem şi cu această emoţie), face parte din categoria celor şapte emoţii de bază specifice omului, şi la fel ca şi celelalte emoţii, ea se manifestă doar în contact cu un stimul declanşator, care poate fi o situaţie în care ne simţim nedreptăţiţi, nerespectaţi sau frustraţi, pentru că ne aflăm în situaţii pe care le considerăm stresante şi simţim că nu le mai facem faţă,
 
Oamenii au acumulat mai multă furie pentru că trăim la nivel planetar o situaţie  foarte stresantă, chiar ”de viaţă şi de moarte”, unde fiecare dintre noi realizează că este într-o situaţie de pericol real pentru viaţa lui, dar şi a celor dragi lui. Ne confruntăm cu un ” duşman invizibil” care nu face diferenţe sociale, sexuale, rasiale,  culturale,  practic fiecare dintre noi îi poate cădea pradă, pentru că nu ştim foarte sigur cum să ne apărăm de ”el”! În plus, mediul informaţional, care are un rol important în viaţa noastră, mă refer cu precădere la reţelele de socializare, ne transmite tot felul de informaţii mai mult sau mai puţin bine documentate, care  mai mult ne alarmează decât să ne liniştească, Din păcate, prea puţini oameni au răbdarea de a căuta sursele care difuzeză ştiri., care este proveninţa lor. 
 
Ca urmare acestei situaţii speciale, ni s-a impus un nou mod de viaţă,  (carantina pe teremen lung sau chiar izolarea la domiciliu aproape totală), restricţionarea circulaţiei pe diferite intervale de timp, a călătoriilor în ţară şi în   afara ei, a vizitelelor la rude şi prieteni, închiderea sălilor de spectacole, a lăcaşelor de cult, a restaurantelor, a sălilor de sport, accesul la saloanele de înfrumuseţare, purtarea măştilor, practic ne-a fost interzisă pe o perioadă destul de lungă de timp posibilitatea de relaxare şi ”reîncărcare a bateriilor! 

Chiar dacă măsura vizează binele nostru,  acest nou mod viaţă care ne restrânge mult libertăţile de mişcare şi  activitate recreativă, ne dă o stare de mare stres şi disconfort psihic, şi în timp şi fizic, şi aşa apare anxietatea accentuată,  panica, depresia,  furia că nu îţi poţi controla şi conduce viaţa aşa cum îţi place. Oamenii sunt furioşi pe cei ce au impus aceste măsuri, mai ales că  nimeni nu ştie exact pe ce termen va fi, dar sunt furioşi şi pe ei înşişi din cauza sentimentului de neputinţă şi frustrare. Furia  este o stare firească care apare în anumite situaţii, important este felul în care o  gestionăm.
 
Cum ne afectează furia viaţa?
 
O stare de furie mai mult sau mai puţin intensă, dar permanentă presupune un consum mare de energie  care ne ” sleieşte de puteri”!  Furia se manifestă la nivel cognitiv, avem  gândul (ex: ”nu mă respectă”; ”mă nedreptăţeşte”), situaţia stresantă care o declanşează, la nivel subiectiv se manifestă  prin trăirea intensă a frustrării, şi la nivel comportamental, o auzim şi vedem exprimată printr-un limbaj şi uneori chiar şi un comportament agresiv.Într-o situaţie percepută ca fiind stresantă pentru noi, partea creierului nostru ”responsabilă” cu zona emoţiilor este invadată  intens cu hormonii de stres  care ne ” întunecă judecata şi vedem roşu înaintea ochilor”, prin urmare, acţionăm în consescinţă, adică furios, fiind sub imperiul emoţiei nu al raţiunii!
 
În starea de furie apar consecinţele (simptome) la nivelul întregului corp, oamenii au senzaţii neplăcute pentru că le creşte ritmul cardiac ( palpitaţii), bătăile inimii se intensifică, creşte tensiunea arterială şi apar dureri mari de cap, de unde şi expresia ” simt că îmi explodează capul”! Pot apărea tremurături de mâini, dar şi la nivelul întregului corp, transpiraţie excesivă,  respiraţia devine rapidă, vocea gâtuită sau dimpotrivă, tunătoare, dureri de stomac, o contractură musculară a întregului organism.
 
Dacă se menţine pe termen lung starea de furie,  apar  stări neplăcute la nivel psihic, dar şi dereglări ale sistemului cardio-circulator, pot avea loc accidente vasculare , infarct,  în plus, persoana  respectivă  trăieşte un sentiment de nefericire pentru că se deterioreză relaţiile familiale prin violenţa domestică, dar şi cele sociale.
 
Ce fel de persoane sunt mai predispuse la furie?
 
Persoanele  care s-au născut cu un temperament coleric au o predispoziţie mai mare către furie, ” sunt mai iuţi la mânie”, sunt mai impulsive, dar  este extrem important mediul familial şi social în care se dezvoltă viitorul adult. În unele  situaţii  familiale  unde  există o stare conflictuală şi de violenţă permanentă  (unul dintre părinţi este alcoolic), influenţa mediului (familiei)  este mai mare de 60%. Dacă părinţii copilului sunt într-o relaţie disfuncţională, dizarmonică  în care există violenţă verbală şi fizică şi copilul  aude şi vede multe certuri şi bătăi, în plus, şi el este certat, criticat, agresat verbal şi fizic, va da şi el semne de violenţă încă din copilărie. Copiii învaţă prin observaţie şi imitaţie, mai ales de la părinţi!
 
Studiile  arată că  femeile şi bărbaţii pot fi deopotrivă la fel de furioşi, dar manifestarea, exteriorizarea  furiei are o incidenţă mai mare în rândul  bărbaţiilor. Exprimarea furiei, dacă este bine gestionată, este o cale de a face faţă unor  frustrări, ori de a arăta autoritate. Furia nu trebuie reprimată, ci exprimată,  verbalizată  şi controlată printr-un comportament asertiv:  ”sunt furios /furioasă pentru că…!”
 
Unele studii  indică faptul că statutul social influenţează exprimarea furiei în funcţie de cultură. În cultura occidentală cei care exprimă mai multă furie sunt cei cu un statut social mai scăzut, pe când într-o cultură asiatică, cum este cea japoneză, persoanele aflate în funcţii mai înalte arată mai multă furie pentru a-şi impune autoritatea.
 
Există şi o parte bună a furiei, dacă este gestionată la timp şi cum trebuie, şi anume, în competiţiile sportive, sportivii  se îndârjesc pentru a câştiga locul întâi, în afaceri, în negocieri de orice fel, un pic de furie  poate intimda partenerul de discuţie, iar acesta poate asocia  acest lucru cu puterea, dominarea.Tot din acest considerent se pare că femeile îi consideră mai atrăgători pe bărbaţii care manifestă uneori un pic de furie şi nu violenţă, îi percep ca fiind hotărîţi şi puternici!
 
Ce trebuie să facem să facem, sau să nu facem zilnic, pentru a nu ne simţi copleşiţi de pandemie?
 
În primul rând trebuie să ne bucurăm că suntem sănătoşi şi să facem tot ce ne stă în putinţă să rămânem aşa, respectând indicaţiile de protecţie, astfel ne protejăm pe noi şi pe cei dragi nouă! În al doilea rând, trebuie să avem deplină încredere în sistemul sanitar la nivel de conducere, pentru că dacă cineva ne-ar fi  dorit răul în mod intenţionat, putea să ne facă rău mult mai repede, mai sigur şi mai ieftin! Cu toţii ştim, şi nu ar trebui să uităm, că o epidemie nu trece de la o zi la alta, mai ales că noi suntem cei care răspândim virusul!
 
Ar trebui  să  reducem programul de ascultat ştiri, şi oricum, să urmărim canalul de ştiri care a dovedit în timp că transmite informaţii adevărate, bine documentate şi nu senzaţionale!
 
E indicat să nu ne pierdem speranţa, mai ales că avem şi vaccinul salvator, să  avem încredere în beneficiie lui, şi mai ales, să ne concentrăm pe lucurile bune şi frumoase pe care le-am făcut, şi pe care sigur le vom face într-un viitor apropiat! 
 
Când viaţa noastră va reveni la normal, ne vom putea readapta cotidianului?
 
De bună seamă că ne vom  readapta, pentru  că omul are o capacitate nativă numită inteligenţă, care înseamnă şi o adaptare permanentă la mediul în care trăieşte şi se dezvoltă, mediul care şi el se schimbă la rândul lui, ceea ce presupune o schimbare şi readaptare permanent şi rapidă, ”din mers”! Dacă lucrurile nu ar fi decurs în timp astfel, omul dispărea ca specie, nu evolua!  
 
Vom ieşi din pandemie mai tulburaţi decât am intrat?
 
Cu siguranţă că vor fi oameni care vor rămâne mult timp tulburaţi şi după sfârşitul pandemiei, date fiind experienţele traumatice pe care le-au trăit, fie prin experienţa proprie de îmbolnăvire (plus sechelele care pot rămâne  în unele cazuri), fie prin îmbolnăvirea  membrilor familiei  sau a prietenilor, colegilor de serviciu. Cei mai afectaţi vor fi acei oameni care au pierdut definitiv (moartea celui bolnav) un membru al familiei, o rudă, un prieten drag, un coleg. Ei vor trece mult mai greu peste acest episod  dramatic din viaţa lor, dar vor trece, şi se vor readapta şi la noua viaţă post-pandemie, dar mai lent. 
 
Cum ne menţinem starea de sănătatea psihică?
 
Sănătatea noastră, a întregului organism, este  cea mai importantă pentru noi, căci fără de ea  nu am mai trăi, sau am trăi mai greu şi mai nefericiţi!
 
Pentru a avea şi a menţine pe teremen lung o sănătate psihică (bună), este bine să ne bucurăm şi să fim recunoscători, măcar  în gând de lucrurile bune pe care le avem şi le-am realizat în viaţă, de oamenii din jurul nostru. E bine să înţelegem că nu suntem perfecţi, nu suntem roboţi ci oameni care pot şi greşi, Să fim conştienţi că un eşec de moment sau o reuşită, nu sunt definitorii pentru întreaga noastră viaţă, că lucrurile se pot schimba cu răbdare şi un pic de înţelepciune, să nu punem presiune pe noi  printr-o competiţie permanentă cu toată lumea şi chiar şi cu noi înşine, să fim mai toleranţi. Să nu acceptăm să stăm în relaţii toxice, să avem încredere în reuşitele noastre, şi dacă nu vor fi toate aşa, să nu ne pierdem speranţa că va fi bine la un moment dat. În cazul în care simţim că apar oarece probleme, că nu ne simţim confortabil din punct de vedere psihic, emoţional, să apelăm cu încredere la un psiholog, care va fi de folos cu siguranţă în rezolvarea problemei. 
 
E de dorit să ne menţinem un regim alimentar cât mai potrivit nevoilor noastre, să facem cît de des putem sport şi orice fel de mişcare (dans, drumeţii, plimbări pe jos, jocuri cu mingea). Să nu ne prea intereseze ce zice lumea despre noi, căci nu putem fi pe placul tuturor, aşa cum nici nouă nu ne place de toţi  oamenii pe care îi întâlnim în viaţa noastră. Să facem fapte bune în măsura în care putem, fie voluntariat într-un domeniu care ne place, fie chiar şi un mic ajutor individual acordat unei persoane mai puţin norocoasă decât noi, asta  ne va face să ne
simţim bine!  
 
Să facem cât mai mult din lucrurile care ne fac plăcere, fără excese şi evident nu în detrimentul  nostru şi al celorlalţi, să ne bucurăm de viaţă aici şi acum, şi  astfel starea de stres va fi semnificativ mai mică prin frecvenţa sa redusă şi o mai mică intensitate!
 
CV:
 
Adriana Buda psihoterapeut format în terapia cognitiv-comportamentală şi terapia sistemică de familie, cuplu şi copil. Colaborează în cadrul Clinicii "Oana Nicolau" de 9 ani. A activat ca psihoterapeut voluntar în cadrul centrului " Trepte" din Spitalul Alexandru Obregia şi în cadrul Complexului Social " Pantelimon".
 
Viaţa noastră nu are BIS! Este un spectacol la care este de dorit să participăm activ, aici şi acum, pentru că „nu se va da altcândva în reluare”! 

Vă mai recomandăm şi:
 
Cetatea medievală care i-a uimit pe turci a devenit o ruină sumbră: „Era vestită pentru femeile frumoase“ VIDEO
 
România, silită să investească în cercetare pentru a putea identifica noile tulpini ale SARS-CoV-2

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Alexandru Preda
22.01.2021, 04:42:47

Se înfățișează ca pe ceva normal sa simți manie, furie în loc sa iei partea buna a lucrurilor. A sta mai mult în propria ta casa, cu proprii tăi copii, sa muncești de acasă,au și părțile lor foarte bune. Aceasta parte bună a lucrurilor este văzută de oamenii buni familiști, de oamenii optimiști, de oamenii cu preocupări, de oamenii cu psihic echilibrat și cu univers interior bogat, nuanțat. Asa ca nu este ok sa le dați "furioșilor" impresia ca ei sunt în limitele normalului. Au mult de lucru asupra lor.

Razvann Claudiu
22.01.2021, 11:03:53

Psihoterpeutii astia tot inventeaza aberatii despre tot felul de evenimente. Evident, nimic nu e real. Totul ca sa isi justifice inutilitatea. Acum au pandemia de Covid. Furie, manie, depresie, etc... Astea exista cu sau fara pandemie. Mai bine concentrarea ar fi si pe partile bune: Scaderea poluarii, disparitia PSD, digitalizarea rapida, modernizarea inevitabila a institutiilor statului, definitivarea unei noi tehnicii de vaccinare care o sa aiba impact pe zeci de ani inainte, demascarea gradului de incompetenta si analfabetism din randul corpului profesoral, demascarea dimensiunii uriasa a dezastrului din sanatate, etc...

+1 (1 vot)
Modifică Setările