Dan Mateescu a revoluţionat ingineria. În anii 40 a ridicat prima construcţie metalică sudată din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dan Mateescu s-a născut la Călăraşi la 15 noiembrie 1911
Dan Mateescu s-a născut la Călăraşi la 15 noiembrie 1911

Personalitate marcantă a Universităţii „Politehnice“ şi a comunităţii ştiinţifice româneşti, Dan Mateescu a trăit până la adolescenţă în oraşul de pe malul Borcei. S-a născut la 15 noiembrie 1911, la Călăraşi, unde a urmat şcoala primară şi cursurile Liceului Ştirbei Vodă. Studiile superioare le-a făcut la Şcoala Politehnică din Berlin-Charlottenburg, devenind inginer în anul 1934.


De numele său se leagă mai multe proiecte şi lucrări în ţară şi străinătate în domeniul construcţiilor metalice. De exemplu, în perioada 1934-1948, obiectivele cele mai importante pe care le-a construit  sunt: structura metalică a Pavilionului Administrativ CFR Bucureşti, fiind prima construcţie metalică complet sudată din ţară, podurile de cale ferată pe Someşul Mic, tablierele podurilor Ilva Mică, Vatra Dornei şi linia Câmpina-Braşov-Făgăraş-Sibiu.

 De asemenea, a participat la ridicarea podurilor peste Prut la Reni şi a condus lucrările de consolidare a viaductelor Borcea. Între anii 1948-1954 a condus Centrul de Studii şi Proiectări al Combinatului Siderurgic Hunedoara, unde a realizat printre altele şi complexul Oţelăriei noi de la Hunedoara, obiectivele la furnalele şi laminoarele vechi de la Hunedoara şi Oţelul Roşu. Carieră excepţională a făcut şi prima femeie medic din România. Şi ea sa născut tot la Călăraşi.

Părintele fabricii de poduri din Reşiţa

Cariea bogată de inginer a lui Dan Mateescu a început în anul 1935, Dan Mateescu la Reşiţa, unde a ocupat mai multe funcţii. A fost şef atelier proiectare, şef al Fabricii de Poduri şi Construcţii Metalice din Reşiţa şi Bocşa Montană, unitate proiectată, executată şi pusă în funcţiune sub conducerea sa.

Decan  la Facultatea de Construcţii din Timişoara

În anul 1944, Dan Mateescu îşi începe activitatea de profesor suplinitor la Politehnica din Timişoara, iar din anul 1948 devine profesor titular şi şef al catedrei de construcţii metalice la Facultatea de Construcţii, iar în paralel a mai predat la Facultatea de Mecanică din Timişoara şi la cea de construcţii din Cluj-Napoca. A fost decan al facultăţii de Construcţii din cadrul Institutului Politehnic Timişoara în perioada 1961-1976.

A proiectat cupola Pavilionului expoziţional din Capitală

În acestă perioadă a desfăşurat şi o impresionantă activitate de proiectare: cupola Pavilionului Expoziţiei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a Centralei hidroenergetice Porţile de Fier I, acoperişul Centralei hidroenergetice Porţile de Fier II, acoperişurile spaţiale ale sălilor de sport din Timişoara, Arad, Baia Mare şi Râmnicu Vâlcea, turnătoria de la Combinatul de Utilaj Greu din Iaşi şi Oţelăria electrică de la Combinatul de Utilaj Greu de la Cluj-Napoca, centralele termoelectrice de la Rovinari şi Turceni.

„Un om deosebit, care a reuşit să realizeze foarte multe lucruri importante şi ar trebui să nu uităm oamenii de seamă care s-au născut la Călăraşi“, a spus Nicolae Ţiripan, şef serviciul la Direcţia Judeţeană Călăraşi a Arhivelor Naţionale. Mateescu a reuşit să se facă remarcat şi peste hotare. A eleborat studii şi a întocmit proiecte de execuţie la Centrala Termică Praga Nord şi Sala de sport şi Velodromul acoperit din Tripoli.

Peste 200 de studii

Activitatea academicianului s-a concretizat în peste două sute de studii,  comunicări ştiinţifice apărute în reviste din ţară şi străinătate şi 18 volume de cursuri şi tratate. A fost profesor universitar emerit în anul 1971, membru titular al Academiei Române în anul 1974, iar Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti în anul 1997 i-a oferit titlul ştiinţific de Doctor honoris causa. Este cetăţean de onoare al municipiului Timişoara, decorat cu ordinal de merit în grad de Mare Ofiţer, Ordinul Muncii şi Ordinul Merit Ştiinţific. S-a stins din viaţă la 15 aprilie 2008, la vârsta de 97 de ani. La Călăraşi, în semn de recunoştinţă, un liceu îi poartă numele, iar în anul 2005a fost înscris în galeria cetăţenilor de onoare.

Vă recoamdăm şi:

Cariera excepţională i-a adus celebritatea. Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România, şcolită la Paris

Femeile care au făcut cinste bistriţenilor: de la cântăreaţa care a impresionat-o pe Regina Maria, la prima femeie studentă din România

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite