De ce-şi lasă mustaţă în martie cei mai buni piloţi de vânătoare din România. „Este un omagiu adus lui Robin Olds, pilot american care a luptat în Vietnam“

Piloţi de la Baza 86 Aeriană Borcea purtând mustaţă FOTO Facebook/Baza 86 Aeriană Borcea

„Dacă e martie, e luna cu mustaţă pentru piloţii din cadrul Escadrilei 53 Vânătoare «Warhawks» de la Baza 86 Aeriană Borcea, din judeţul Călăraşi“, a anunţat Ministerul Apărării Naţionale. După modelul american, Piloţii Escadrilei 53 Vânătoare s-au alăturat comunităţii “viper pilot” pentru a omagia militarii escadrilei 53 din Al Doilea Război Mondial care au purtat mustaţă.

Anul acesta, piloţii escadrilei 53 Vânătoare “Warhawks” din inima Bărăganului îl omagiază pe Dumitru “Mitrică” Encioiu, pilot în escadrila 53 din al Doilea Război Mondial, cu 3 victorii aeriene. De obicei, la sfârşitul lunii martie, se premiază cea mai frumoasă mustaţă. Cei care nu se conformează, primesc o mustaţă artificială.

„Este deja o tradiţie în cadrul Bazei 86 Aeriene ca în luna martie toţi piloţii să poarte mustaţă, aducând astfel un omagiu lui Robin Olds, pilot american care a luptat în Vietnam, posesorul unui mustaţe care l-a făcut celebru şi care a devenit o marcă printre piloţi.

Din 2016, piloţii Escadrilei 53 Vânătoare au intrat în comunitatea Viper Pilot, iar toată lumea poartă mustaţă în luna martie, inclusiv comandantul bazei”, a explicat Denisa Târlungeanu, purtătorul de cuvânt al bazei 86 Aeriene Borcea din judeţul Călăraşi. În acest an, un as al aviaţiei militare române este omagiat de către piloţii de la Borcea. Este vorba despre Dumitru Encioiu, unul dintre aşii Aviaţiei Române, care s-a făcut remarcat pentru eroismul său în timpul bătăliei aeriene de la 1 august 1943 când forţele americane au bombardat zonele petroliere din Ploeişti.

În momentul în care când cuceresc nordul Africii, pentru conducerea militară americană se conturează planul numit “Tidal Wave” (Valul nimicitor), care privea regiunea petrolieră Ploieşti; aviaţia strategică având în vedere că existau aici 128 de centre petroliere, era cel mai mare centru feroviar pentru transportul aurului negru, cu o capacitate de 5 milioane de tone pe an, rafinăriile moderne asigurând o bună prelucrare a produsului brut şi, în fine, producţia curentă asigura cam 27% din totalul Axei.

Forţe impresionante la atacul din 1 august 1943

Forţele mobilizate pentru bombardamentul nimicitor erau impresionante: 177 de aparate “Liberator” B-24 cu 1725 de americani şi un englez, aflate sub comanda generalului de brigadă Uzal G. Ent. Fiecare avion plecat din Benghazi, fără protecţia aparatelor de vânătoare, ducea 12.000 litri de benzină, 2.000 kg bombe, totalizând 311 tone, plus alţi explozibili de talie mai mică, precum şi o mitralieră jumelată de 12,7 mm, notează Horia Brestoiu, în Impact la paralela 45. Incursiune în culisele bătăliei pentru petrolul românesc, Editura “Junimea”, 1986, p. 491.

La orele 14.00, “valurile” succesive de bombardiere americane sunt deasupra Ploieştiului, zgomotul exploziilor concurând cu bubuitul bateriilor antiaeriene, într-un carusel infernal, care va dura douăzeci şi şapte de minute. Gruparea Circul Ambulant a atacat rafinăriile din sudul Ploieştiului şi triajul de cale ferată din Gara Ploieşti-Sud, lovind un tren cu muniţii; grupul Bilele Negre s-a direcţionat asupra Rafinăriei “Columbia” şi a Complexului “Brazi”; grupul Pyramides, cel mai numeros, şi-a lansat bombele asupra Rafinăriei “Astra Romană”, iar grupul Scorpionii Cerului a asaltat Rafinăria “Steaua Romană” , se arată în Istoria radiolocaţiei din apărarea antiaeriană a României, Editura “Pro Transilvania”, 2001, p. 44 . 

Pe aerodromul Mizil alarma se dă la ora 13,28, când patrula de serviciu a Escadrilei 53 vânătoare primeşte misiune de luptă; îşi iau zborul sublocotenentul Ioan Maga, împreună cu adjutanţii Dumitru Encioiu şi Nicolae Sculi precum şi o patrulă germană comandată de locotenentul major Wilhem Steinmann. Avioanele de vânătoare romaneşti şi germane au încercat, şi de multe ori au reuşit, să rupă formaţiile, să atace bombardierele izolate şi chiar să obţină unele victorii în lupta aeriană. Ioan Moga şi Dumitru Encioiu au doborât, la sud de Periş, fiecare, câte un avion american, reuşind să aterizeze cu aparatele ciuruite.