Eroul de la Oituz, dat uitării. Povestea lui Virgil Bădulescu, generalul care a reformat sportul românesc

Generalul Vorgil Bădulescu(dreapta), personalitate marcantă a Călăraşiului Foto:povesteaunuicercetas.ro

Erou naţional, decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, dar şi reformator al sportului, Virgil Bădulescu s-a născut în anul 1882, pe 6 octombrie, în oraşul de pe malul Borcei.

Aici a terminat şcoala primară, urmând cursurile Liceului Militar din Iaşi pe care l-a absolvit în anul 1900. A primit gradul de sublocotenent în anul 1902, absolvind Şcoala de Ofiţeri din Engers-Rhein, Germania. Timp de şapte ani, în perioada 1903-1910 a fost instructor la Batalionale 2 şi 3 Vânători şi la Şcoala Militară de Infanterie din Bucureşti. Niciun document care să facă referire la generalul Virgil Bădulescu nu este înregistrat la Arhivele Naţionale. „Nu s-a păstrat niciun act, nu mai există certificate din acea perioadă. Din păcate, la Călăraşi nu se poartă să ne amintim de personalităţile care au făcut ceva remarcabil şi s-au născut aici“, ne-a spus Nicolae Ţiripan,  directorul Arhivelor Naţionale Călăraşi.

Studii la Stockholm

În perioada anilor 1910-1913, generalul Bădulescu a fost trimis de Ministerul de Război în Suedia pentru a urma cursurile Institutului Regal Central de Gimnastică din Stockholm. Timp de trei ani, din 1913 până în anul 1916 a fost detaşat la Colegiul Militar de la Mânăstirea Dealu din Târgovişte pentru a conduce pregătirea fizică a elevilor. „Am propus consilierilor locali în anul 2003 un proiect privind schimbarea denumirii străzilor. Era vorba despre 28 de personalităţi călărăşene a cărei memorie ar fi trebuit s-o cinstim şi cu care să ne mândrim. Nu au fost de acord, din cauza banilor. Au motivat că oamenii ar trebui să-şi schimbe buletinele după denumirea străzilor. De fapt nu a fost voinţă. De exemplu, în anul 2001 au fost renumite toate blocurile şi oamenii şi-au schimbat buletinele atunci când au expirat“, a mai precizat Ţiripan.

A comandat pprimul batalion de Vânători de Munte

Între anii 1916-1918, generalul Virgil Bădulescu a organizat şi a condus lupta primului batalion de Vânători de Munte cu care a mai participat şi în luptele de la Cosna, Cireşoaia, Oituz şi Târgu-Ocna. Călărăşeanul a fost decorat cu ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a. „Avem multe personalităţi care merită amintite şi menţionate. Ar trebui să se vorbească mai mult despre ei. Generalul Virgil Bădulescu a reuşit să primească decoraţii, să construiască şi este păcat că nimeni nu-şi aduce aminte de el“, a mai spus Nicolae Ţiripan.

Biroul Educaţiei şi revista românească

Bădulescu a condus Biroul Educaţiei din Marele Stat Major, între anii 1921-1922, când a reuşit să scoată pe piată prima revistă românească pentru educaţia fizică „Izvor de energie“. În primăvara anului 1922 a reuşit să întemeieze Oficiul Naţional de Educaţie Fizică şi Institutul de Educaţie Fizică, împreună cu Institutul Militar de Educaţie Fizică.
Între anii 1922-1929 a fost director la I.N.E.F.S şi I.S.E.F. Tot în această perioadă editează cea de-a doua revistă „Buletinul educaţiei fizice“.  Bădulescu a construit pavilionul central al complexului sportiv de la Eforie, între anii 1927-1929.

Decorat cu Legiunea de Onoare

În data de 10 mai 1933, acesta a primit gradul de general. Un an mai târziu a terminat construcţia tribunei principale a stadionului O.N.E.F., care a fost desfiinţat în anul 1988 pentru construcţia actualului Palat al Parlamentului. În anul 1918 în data de 12 martie a fost decorat cu Legiunea de Onoare a Franţei, în anul 1918 pe 1 decembrie a primit Crucea comemorativă a războiului.
Pe 30 noiembrie 1922 a primit Steaua României în gradul de ofiţer, Crucea de Război a Cehoslovaciei pe data 5 mai 1925. Virgil Bădulescu a mai primit Meritul Cutural pentru Sport  şi Cercetare în data de 11 iunie 1929, a mai primit ordinul  Spadei şi gradul de comandor, acordat de regele Gustav al Suediei în data de 20 decembrie 1940. Generalul s-a stins din viaţă la 27 decembrie 1944. „A fost erou naţional şi reformator al sportului, printre altele“ , a mai spus Ţiripan.
 

Vă recomandăm şi:

MĂRTURII VIDEO Tragica epopee a lui Toma Arnăuţoiu, eroul din munţi

Cine a transformat-o pe Ecaterina Teodoriu într-un erou?

Adevărul despre procesul Mareşalului Antonescu: cinci erori grave ale acestuia faţă de români