Fermierii din Bărăgan, învinşi de secetă. Cea mai slabă recoltă la porumb din ultimii ani, însămânţările sunt în pericol
0Fermierii din judeţul Călăraşi dau zor să strângă roadele din câmp. După pârjolul făcut de secetă, agricultorii trag linie şi fac bilanţul. Recolta de porumb este sub aşteptări, la jumătatea celei din 2014. Puţin peste 4.000 de kilograme de boabe la hectar este media recoltei în Bărăgan, faţă de 9.400 anul trecut.
Chiar şi aşa, Bărăganul este împărţit în două: în zonele în care a plouat, la Lehliu, de exemplu, fermierii au avut ce culege, în timp ce în Lunca Dunării porumbul s-a făcut “praf”. Inundate în primăvară, recoltele au fost arse de seceta din vară, iar plantele au avut de suferit. “Din 2007 nu am mai avut an aşa de prost. Ce să vă spun, e dezastru!. Porumbul şi floarea-soarelui au fost distruse de temperaturile ridicate, dar şi de ploile torenţiale din primăvară”, spun agricultorii. Oamenii se tem de faptul că vor avea pierderi uriaşe în acest an şi că nu-şi vor putea acoperi nici măcar cheltuielile tehnologiceşi ratele la banci.
Cei mai fericiţi agricultori sunt cei din zona Lehliu, Drumu Subţire-Dragalina-Ivăneşti. Acolo a plouat din belşug, iar grâul a fost mai bun decât anul trecut.
„Noi nu ne putem compara cu ei nici când aici e an bun şi la ei e an prost. Cred că acolo în zonă e cel mai bun sol, e icra pământului. La Lehliu, pământul a avut umiditate suficientă din iarnă, iar ploile căzute în primăvară au ajutat plantele să nu moară de sete. de exemplu, producţia la grâu a depăşit 5,5 tone la hectar", spune Dobre.
În Bărăgan, până la această dată, din cele peste 110.000 hectare cultivate cu porumb s-au recoltat doar 61.000 de hectare, însumând o producţie de 250.000 de tone.
Speriaţi de faliment
Din zona Gălăţui-Mostiştea, continuând cu DN31 până la Mihai Viteazul a fost compromis tot porumbul. La fel şi pe zona Ciocăneşti-Mănăstirea-Dorobanţu, dar şi Unirea-Jegălia-Borcea”, spune Aurelian Dobre, fermier din Ciocăneşti care are în administrare peste 500 de hectare de teren agricol. Agricultorul spune că o cultură de porumb este foarte costisitoare. Abia la o producţie de peste 7 tone la hectar se recuperează investiţia.
„ Vom ajunge în situaţia de a vinde tot, dacă vremea va fi tot aşa. Veşti bune nu sunt şi dacă ne compromite şi rapiţa pe care am semănat-o la începutul lunii septembrie, e jale. A plouat puţin acum şi la noi, în zona de terasă, dar nu a fost suficient. Dacă mai vine aşa şi la rapiţă, o minte să pornească apoi moare de sete pentru că în octombrie, de obicei, nu avem parte de ploi”, e de părere fermierul.
Anul trecut, în Bărăgan porumbul şi rapiţa au fost vedetele din câmp. Recoltele neaşteptate au umplut silozurile. La rapiţă, deşi s-a estimat o producţie excepţională, de 4.500 kg/ha, o ploaie torenţială a „furat” recolta din mâna fermierilor. Chiar şi aşa, s-au strâns peste 2.800 kg/ha. Şi porumbul a adus satisfacţii uriaşe, peste 9.400 kg/ha au recoltat agricultorii din Bărăgan, o producţie cum nu s-a mai văzut în ultimii 20 de ani.
Se ară cu greutate
Chiar dacă întâmpină probleme la lucratul pământului, fermierii din judeţ au început lucrările agricole de toamnă. Până la această au fost efectuate arături pe o suprafaţă de aproximativ 158.000 de hectare din cele peste 200.000 existente. De asemenea, o parte din agricultori au trecut deja şi la semănatul culturilor de cereale, chiar dacă arăturile se fac greu.
Conform directorului Direcţiei Agricole din Călăraşi, Dionisie Tomescu, au fost însămânţate déjà 39.000 de hectare cu orz şi rapiţă. Acesta susţine că pentru anul agricol 2015-2016 a fost stabilit planul de însămânţări, adică 208.155 de hectare vor fi acoperite de culturi.
“Grâul va ocupa în continuare cea mai mare suprafaţă agricolă din judeţul Călăraşi, respectiv 126.400 de hectare. Orzul va fi semănat pe o suprafaţă de 30.676 de hectare, orzoaica de toamnă în jur de 4.400 de hectare, legumele pe 58 de hectare, iar loturile semincere pe 9.400 de hectare”, a spus Tomescu.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
