Călăraşi

articolul anterior articolul urmator

Legenda preafrumoasei Zaraza, cea mai dorită prostituată de lux a Micului Paris. A murit pe malul Dâmboviţei, ucisă de un asasin plătit

18
8 May 2015 06:03:00
Autor: Ionela Stănilă
Povestea Zarazei a învins barierele timpului
Povestea Zarazei a învins barierele timpului

O curtezană de lux a Micului Paris punea pe jar inimile bărbaţilor doar privindu-i. Povestea  preafrumoasei Zaraza, una dintre cele mai dorite femei din perioada interbelică, răscoleşte şi astăzi. Pasiunea devastatoare dintre ţigăncuşa focoasă şi celebrul lăutar Cristian Vasile l-a inspirat şi pe Mircea Cărtărescu să-i scrie legenda în cartea „De ce iubim femeile“.

Povestea de amor dintre cei doi, s-a înfiripat în localul “Vulpea Roşie” de pe Lipscani, unde lumea bună a Capitalei venea să petreacă până în zori. Zaraza nu avea cum să treacă neobservată, graţie frumuseţii sale rapitoare.

Fiică a unui boier grec şi a unei ţigănci pe nume Didina, Zaraza era descrisă ca având un farmec şi un exotism ieşite din comun: buze senzuale şi părul lung şi negru dat din belşug cu ulei de nucă. Mereu plină de viaţă, tânăra făcea furori prin localurile de altădată, alături de cei mai bogaţi şi celebri bărbaţi. Ea obişnuia să poarte o rochie verde-praz, cercei lungi şi mari şi pantofi împodobiţi cu strasuri. Era o apariţie care tăia răsuflarea bărbaţilor şi stârnea invidia femeilor.

Radiografia unei epoci a plăcerilor

Cea mai fidelă radiografie a epocii în care plăcerea era vândută la orice colţ de stradă a realizat-o Constantin Beldie în lucrarea “Memorii. Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950)-Editura Albatros, Bucureşti-2000 ”, lucru pe care îl şi mărturiseşte de altfel: “În Bucureştiul de odinioară, «oraşul cu o sută de oraşe», atât de drag prietenului Tudor Arghezi, pentru dulceaţa vieţii şi pitorescul promiscuităţilor, scriitorul aci de faţă a putut privi într-o lungă, prea lungă jumătate de veac, la desfăşurarea unor prefaceri epocale, legate toate de scurgerea neliniştită şi implacabilă a vremilor...". Pe la începutul anului 1900 şi mai ales în perioada interbelică, scrie Beldie, prostituţia devenise un lucru obişnuit. În anul 1927, de exemplu, în România, era aproximativ 12.000 de femei care vindeau plăceri.
 

Amor nebun cu lăutarul Cristian Vasile

Povestea Zarazei este una tristă. În 1944, Zaraza îşi întâlneşte marea iubire, pe Cristian Vasile, un cântăreţ celebru al acelor vremuri, alături de Titi Botez, Jean Moscopol şi Zavaidoc. Acesta din urmă, avea să lupte pentru Zaraza, neconsolându-se că-i oferă pasiuni mistuitoare colegului său.

Legenda spune că Zaraza, o prostituată cu faimă nemaivăzută, şi Cristian Vasile au trăit o poveste nebună de dragoste până când Zavaidoc a intrat în “scenă”.

Cristian Vasile, celebrul cântăreţ care a fost vrăjit de Zaraza

Gelos, acesta şi-a ameninţat rivalul cu moartea, însă a renunţat şi se pare că a pus la cale un alt plan diabolic: a tocmit pe cineva s-o ucidă pe ţigăncuşa cu ochi verzi. Într-o seară a lui octombrie 1946, când iese să cumpere tabac pentru logodnicul ei, fata este ucisă de Borilă, un ţigan tocmit de Zavaidoc.

Teodor Zavaidoc a încercat să ajungă şi el la inima Zarazei

I-a furat cenuşa şi a mâncat-o cu linguriţa

Trupul ei a fost găsit chiar a doua zi după crimă, iar Cristian Vasile a înnebunit de durere. Nu şi-a putut reveni din durere, iar legenda spune că el a furat din crematoriu urna cu cenuşa marii lui iubiri, după care a mâncat-o linguriţă cu linguriţă. “A fost omorâtă de un ţigan gelos, pe malul Dâmboviţei, în timp ce mergea să cumpere tutun. Cristian Vasile a fost devastat. Pentru că o iubea atât de mult, se zice că, după ce a fost incinerată, lăutarul ar fi furat din crematoriu urna cu cenuşa ei şi ar mâncat-o cu linguriţa”, a explicat pentru www.historia.ro, istoricul Dan Falcan.

Tango-ul argentinian

Alţii susţin însă că povestea Zarazei este pură ficţiune construită pe seama unei melodii de tango intepretată de Cristian Vasile şi compusă de fapt de un argentinian în 1929. Povestea mai spune că Vasile a încercat apoi să se sinucidă cu terebentină, însă a scăpat cu viaţă. Corzile vocale i-au fost afectate şi nu a mai cântat niciodată, a murit la Sibiu în 1974.

Vă recomandăm şi:

Ana Cumpănaş - curtezana româncă ce l-a pus în „braţele“ FBI pe banditul John Dillinger, duşmanul public numărul 1 din America anilor 1930

Gheişele - între artă şi prostituţie

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

18 Comentarii

Marius N (NM)
8.05.2015, 08:37:39

Poate ca ar trebui spus si ca povestea este pura fictiune....

+3 (5 voturi)
De ieri - de azi
8.05.2015, 09:42:51

Despre Zaraza se banuieste ca a fost o curtezana de lux a Bucurestiului antebelic. Ea "avea fata aspra, buzele ca de barbat senzual si parul atat de negru si de lucios, incat de buna seama ca fusese dat cu pumni intregi de ulei de nuca. Purta o rochie verde praz, cercei baroc de strassuri si pantofi de asemenea cu strassuri sclipitoare pe catarame". Era o apariţie care tăia răsuflarea bărbaţilor şi stârnea invidia femeilor: http://deieri-deazi.blogspot.ro/2013/12/zaraza-legenda-fara-chip.html

-2 (2 voturi)
Utilizator Adevărul
8.05.2015, 10:57:56

Comentariu considerat abuziv.

Utilizator Adevărul
8.05.2015, 12:19:44

Comentariu considerat abuziv.

alexandrovici mihail
8.05.2015, 14:54:38

Povestea este ....o poveste. Vesurile cantecului nu-i apartin lui Cristian Vasile ci poetului Ion Pribeagu, evreu botosanean (Isac Lazarovici), mare satiric al perioadei interbelice. Sotia lui Cristian Vasile (Rada) i-a supravietuit lui Cristian Vasile si nu are nimic in comun cu personajul ca al carui nume a fost adeseori asociata. Legenda porneste de la o poveste a lui Mircea Cartarescu ecranizata in mod fraudulos de Sergiu Nicolaescu si nu este chiar atat de veche cum lasa sa se inteleaga textul articolului. Da, fata din cantec era o femeie usoara, Ion Pribeagu recunoscand la un momdent dat ca in adolescenta a fost fascinat de o asemenea femeie. De altfel versurile se potrivesc de minune unui tangou, acest gen de muzica nascandu-se in bordeluri si fiind multa vreme blamat tocmai din acest motiv.

+1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (18)

Modifică Setările