Licitaţia pentru restaurarea celei mai frumoase clădiri din Bărăgan, câştigată de firma care reabilitează Capidava
0
Firma Coral Tulcea care se ocupă şi de reabilitarea Cetăţii Capidava, din judeţul Constanţa, a câştigat licitaţia pentru restaurarea Palatului Prefecturii din Călăraşi. Contractul a fost scos la licitaţie de Consiliul Judeţean Călăraşi şi este în valoare de 46.475.200 de lei. Clădirea care face obiectul lucrărilor de execuţie este monument istoric.
Conform preşedintelui Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă, în perioada imediat este programată semnarea contractului de execuţie a lucrărilor.
Cinci ani, înghiţiţi de birocraţie
Despre monumentala clădire aflată în ruină, istoricul Nicolae Ţiripan a cercetat documentele vremii şi a descoperit că a fost realizat în doar 2 ani, după ce 5 ani au fost înghiţiţi de birocraţie cu realizarea licitaţiilor şi realizarea proiectului de construire.
Piatra de temelie a clădirii s-a pus pe 11 iunie 1895, iar recepţia provizorie a lucrării s-a făcut pe 30 noiembrie 1896, investiţia ridicându-se la aproximativ 400.000 de lei.
„Cum a fost posibil ca într-un oraş care avea doar circa 9000 de locuitori să fie ridicată într-un timp aşa de scurt o astfel de monumentală clădire, iar astăzi într-un oraş cu circa 60.000 de locuitori, să nu se găsească soluţii pentru renovarea unei asemenea clădiri?
Acum, după cele consemnate, sintetizând putem spune că specificul românesc se poate aplica şi în acest caz: 5 ani de birocraţie (cumpărare teren, făcut rost de bani, proiectul planului clădirii, licitaţii) şi doar doi ani pentru construcţia efectivă a clădirii.
Clădirea, construită în stil neoclasic, cu fundaţii de beton, ziduri de cărămidă presată cu grosimea de 42-50 cm, soclu placat cu piatră fasonată cu profilatură bogată, compusă din subsol parţial, parter şi etaj, pod înălţat, planşee şi şarpantă de lemn şi învelitoare de tablă galvanizată, avea la data recepţiei 51 de camere (după alte surse, 58) şi o suprafaţă de 2517, 63 m.p“, povesteşte Nicolae Ţiripan.
Cea mai importantă reparaţie
De-a lungul timpului, povesteşte istoricul, clădirea a suferit unele modificări şi reparaţii, dar cea mai importantă lucrare de reparaţii s-a executat în anii 1957-1958. În acei ani, din cauza crăpăturilor serioase de la parter până la cornişe, s-a întocmit un proiect de reparaţii capitale şi consolidare a clădirii în valoare de 828.000 lei.
Cu această ocazie, s-au făcut ancoraje de oţel beton lat de 50,5 mm şi oţel rotund de 25 mm, la ambele aripi(dreapta şi stînga) pe laturi orizontale şi longitudinale.
De asemenea, s-a refăcut planşeul la sala mare, deoarece tencuielile se desprinseseră, iar fermele de lemn căpătaseră săgeată, fiind slab dimensionate şi parţial putrede din cauza apelor ce pătrunseseră prin luminator.
Consolidările şi reparaţiile din anii 1957-1958 au fost cauzate de infiltraţiile la fundaţii de la haznalele ce se aflau pe ambele aripi, care s-au desfiinţat cu această ocazie. Tot acum s-au executat trotuare late de 1 metru cu îmbrăcăminţi de asfalt, cu rigole de scurgere şi cu drenarea apelor spre canalul colector.
Faţă de planul iniţial s-au creat din unele birouri compartimente mai mici pe aripa dreaptă, etaj la 2 săli, precum şi astuparea unui număr de 5 uşi.
În anii 1966-1967 s-a introdus încălzire centrală, clădirea fiind racordată la centrala de termoficare de la blocurile din strada Progresul, valoarea lucrărilor fiind de 425.000 lei (în prezent, Palatul beneficiază de centrală termică proprie).
Deşi a fost prevăzută cu ocazia reparaţiei din anii 1957-1958, considerându-se a fi necesară, din cauza fisurilor existente la ambele aripi, care nici în urma reparaţiilor nu se stabilizau, operaţia de subzidire la fundaţie nu s-a efectuat.
Întrucât planşeele erau de lemn şi la orice trepidaţie mai mare vibrau, s-a prevăzut şi în anii de după 1968 au fost schimbate şi înlocuite cu planşee de beton. Tot atunci s-a revizuit şi înlocuit parţial tâmplăria exterioară, ca şi învelitoarea de tablă.
Instituţii care au funcţionat aici
După desfiinţarea regiunii Ialomiţa, în anul 1952, clădirea a adăpostit Sfatul popular al raionului Călăraşi, care ocupa toată partea dreaptă, iar aripa stîngă era ocupată de Tribunalul Popular al raionului Călăraşi, Notariatul de Stat şi Colegiul de Avocaţi.
Odată cu noua reorganizare administrativă din anul 1968 şi reînfiinţarea judeţului Ialomiţa, dar de această dată cu reşedinţa la Slobozia, Palatul Administrativ a găzduit instituţiile de partid şi administrative ale municipiului Călăraşi, iar după înfiinţarea judeţului Călăraşi, în ianuarie 1981, acesta devine sediul Consiliului Popular al judeţului Călăraşi (aripa din dreapta) şi Comitetul Judeţean P.C.R.(aripa din stânga).
După Revoluţia din Decembrie 1989, Palatul Administrativ şi-a schimbat locatarii, aici funcţionând Prefectura judeţului Călăraşi şi, pentru o scurtă perioadă, Consiliul Judeţean Călăraşi.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
