Călăraşi

articolul anterior articolul urmator

Melodia cu care Gabi Luncă a făcut-o să plângă în hohote pe Elena Ceauşescu. Ce i-a cântat artista VIDEO

2
3 Apr 2021 08:22:50
Autor: Ionela Stănilă
Gabi Luncă a murit FOTO Captură TVR
Gabi Luncă a murit FOTO Captură TVR

Îndrăgita cântăreaţă de muzică populară şi lăutărească Gabi Luncă a decedat, la vârsta de 83 de ani, la Spitalul din Ilfov, răpusă de COVID-19.  Îndrăgita interpretă a avut o carieră impresionantă pe scenă.

Gabi Luncă era internată la Terapie Intensivă, la Spitalul Judeţean Ilfov, din cauza COVID-19. Rrecerea în nefiinţă a îndrăgitei Gabi Luncă vine după un şir de tragedii care îndoliază lumea artistică din România. În urmă cu exact o săptămână se stingea din viaţă, tot din cauza COVID-19, Cornelia Catanga. Aceasta avea 63 de ani.
 
Vineri dimineaţă un alt anunţ i-a şocat pe români. Nelu Ploieşteanu pierdea lupta cu temutul virus. Artistul, în vârstă de 70 de ani, se afla internat la Spitalul Floreasca din Capitală încă de la jumătatea lunii martie, mai exact din data de 13 martie. În tot aceste timp, medicii au fost extrem de rezervaţi în ceea ce priveşte evoluţia stării sale de sănătate, cu atât mai mult cu cât artistul se confrunta cu probleme mari de sănătate la plămâni dar şi la inimă.
 

Cariera impresionantă

 
Gabi Luncă s-a născut în 16 octombrie 1938, la Vărbilău, Prahova, într-o familie cu 6 copii. Din 1993, ea a mai cântat doar muzică religioasă.  Când avea doar trei ani şi jumătate, mama ei a murit. A fost crescută de o mamă vitregă care se purta foarte urât cu ea. Talentul muzical l-a moştenit de la tatăl ei, Dumitru Luncă, violonist în cadrul Orchestrei Armatei din Ploieşti, potrivit Wikipedia.
 
Devine cunoscută încă de la 17 ani, când era angajată la Orchestra Flacăra Prahovei din Ploieşti. Încă de atunci, artista şi-a definit foarte clar genul muzical: muzica orăşenească lăutărească. Doi ani mai târziu primeşte o telegramă din partea Casei de discuri Electrecord, în care este invitată să înregistreze primul ei album, cu doar patru piese.
 
Melodia de rezistenţă a fost „Dă-mi drumul nevastă-n casă.” Şi acum versurile „Dă-mi drumul nevastă-n casă/ C-afară plouă şi varsă/ Şi mă udă la camasă” mai sunt fredonate. După acest moment începe fascinanta poveste a interpretei Gabi Luncă.
 

A debutat în 1955

 
Începe să cânte în anul 1951, alături de tatăl său, violonistul Dumitru Luncă, iar după 1953 devine solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi. În 1955 începe colaborarea cu Ansamblul Folcloric al Clubului 1 Mai, Ploieşti, dirijor fiind în perioada respectivă acordeonistul Sile Ungureanu.
 
În perioada 1955 - 1957 are şi câteva colaborări şi cu Orchestra „Flacăra Prahovei" a Filarmonicii din Ploieşti, dirijată de violonistul George Botez (fiul „diseur"-ului şi tangoistului interbelic Titi Botez).
 
În 1955 înregistrează prima dată la Radiodifuziunea Română, unde debutează cu melodia „Pe deasupra casei mele”, acompaniată de Orchestra de muzică populară Radio dirijată de Victor Predescu.
 
În 1959 este invitată de Ionel Budişteanu să înregistreze primele trei piese la Electrecord: Am un pom în bătătură şi M-am jurat că nu mai beau.
 
Realizează numeroase alte înregistrări la Electrecord în perioada 1960-1965, apărute pe câteva ebonite şi două discuri mici, colaborând cu importanţi şefi de orchestră precum Nicu Stănescu, Zisu Georgescu sau Florian Economu.
 
În 1964 se căsătoreşte cu acordeonistul Ion Onoriu, alături de care începe să înregistreze din 1970. În perioada 1965 - 1972 continuă să înregistreze un EP şi un LP cu fraţii Gore (în 1965, respectiv 1967) şi două LP-uri cu orchestra condusă de violonistul Constantin Mirea, colaborând în această perioadă cu instrumentişti de prestigiu ca Nicolae Florian, Nicolae Vişan, Nicolae Crăciunescu şi Marcel Budală.
 
Începând cu 1973 practic toate înregistrările de până la sfârşitul carierei sunt realizate alături de formaţia lui Ion Onoriu, orchestră căreia se alătură mai târziu clarinetistul Mieluţă Bibescu, trompetistul Costel Vasilescu şi ţambalistul Toni Iordache.
 

Cel mai mare concert

 
Gabi Luncă a fost invitată special de preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, să-i bine dispună pe guvernanţii ce se aflau în vacanţă la Comorova, arată Antena 3. Versurile „Un părinte poate creşte/7-8 copii sau 10/ Dar 10 copii cu minte nu pot ţine un părinte” au făcut-o pe Elena Ceauşescu să plângă în hohote.
 
În 1980 are primul său concert în străinătate (Israel), urmând alte turnee, semnificative fiind cel din Berlin (1982) şi cel din New York (1983).
 
În 1990, organizează împreună cu Ion Onoriu cel mai mare concert de muzică lăutărească urbană (mahala) din istoria României, pe stadionul Dinamo, aici impunându-se şi ca lideri ai etniei rromilor în prima jumătate a anilor `90.
 
În 1992, alături de Ion Onoriu lansează primul album de muzică lăutărească-religioasă, prezentând-o în două turnee, în Paris şi Madrid. Din 1993, Gabi Luncă nu mai cântă decât la slujbele Bisericii Penticostale din Bucureşti retrăgându-se complet de pe scena muzicală lăutărească. A fost răsplătită cu diplome de recunoaştere pentru întreaga activitate artistică.
Stilul interpretativ
 
Alături de Dona Dumitru Siminică, Romica Puceanu şi Victor Gore, Gabi Luncă a aparţinut generaţiei „clasice” a muzicii lăutăreşti urbane (mahala).
   
 
Vă mai recomandăm şi:
 
Mesajul sfâşietor al Rebecăi Onoriu, fiica lui Gabi Luncă, după moartea mamei: „După 23 ani, din nou împreună!
 
A fost actualizată lista zonelor cu risc epidemiologic. Lista ţărilor pentru care se impune carantina la sosirea în România - DOCUMENT

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

kalu kalu
3.04.2021, 09:28:53

Am crescu si eu ascultand muzica ei, pick-ul Traviata, discuri pe 33 rpm, viniluri...Chiar imi pare rau, m-a intristat aceasta veste... Dumnezeu sa te odihneasca, intr-o lume mai buna ...

+1 (5 voturi)
tomas frank
4.04.2021, 09:03:57

Muzica lautareasca clasica face parte din patrimoniul cultural romanesc ,din cultura populara la care tagma acestor artisti valorosi si-au adus din plin contributia ! Tagma lautarilor este o categorie superioara , a artistilor care fac cinste oricarei societati umane !

+1 (1 vot)
Modifică Setările