Călăraşi

articolul anterior articolul urmator

Pesta porcină bântuie încă România. „Mai importante sunt transporturile de lemne decât filiera creşterii porcului“

4
8 Jan 2021 20:38:39
Autor: Ionela Stănilă
Dr.Mary Pană explică de România nu a reuşit să învingă pesta porcină FOTO industriacarnii.ro
Dr.Mary Pană explică de România nu a reuşit să învingă pesta porcină FOTO industriacarnii.ro

Izbucnită în toamna anului 2018, pesta porcină africană (PPA) nu dă semne că va dispărea prea curând, ba din contră, boala face ravagii în mai multe judeţe din ţară.

Conform anchetelor epidemiologice realizate de medicii veterinari, la extinderea PPA a dus nerespectarea măsurilor dispuse în zonele de protecţie şi supraveghere din jurul focarelor existente. 
 
După mai bine de doi ani de luptă cu virusul pestei porcine, medicii veterinari vin cu cauze concrete care au dus la extinderea focarelor atât în gospodării cât şi în fermele populate cu mii de animale. 
 
Mary Pană, medic veterinar, preşedinte Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP) din România, arată cum stă în acest domeniu şi cât de mult i-a afectat pe fermieri acest fenomen.
 
Mai exact, anchetele epidemiologice au arătat că, în majoritatea cazurilor, măsurile dispuse în zonele de protecţie şi supraveghere din jurul focarelor existente nu au fost respectate. Pesta porcină africană s-a extins în toate judeţele, cu excepţia Capitalei. 
 
Reprezentaţii Autorităţii Sanitar-Veterinare spun că s-a ajuns în această situaţie pentru că mulţi crescători de animale nu respectă regulile de prevenţie. În toată ţara sunt sute de focare, iar în zonele afectate, vânzarea de carne este strict interzisă. La ultimul recensământ făcut de ANSVSA, în ţara erau active peste 400 de focare de pesta porcină africană, atât în gospodarii, cât şi în ferme.
 
Adevărul: De ce România nu a reuşit să încheie capitolul PPA?
 
Dr. Mary Pană: Pentru a înţelege fenomenul evoluţiei PPA în România, ar trebui să ne aplecăm asupra dinamicii bolii. Primul caz de la Satu Mare (vezi hartă 1 de mai jos), datează din 2017, în contextul în care Sardinia se luptă cu boală din 1978, Georgia din 2007 (focare apărute în urmă consumului de produse din carne porc din vestul Africii) – de unde s-a răspândit rapid în sudul Rusiei. România a reuşit să stingă focarul din 2017, a urmat aproape un an de linişte. 
 
Harta primelor focare de pestă FOTO Dr. Mary Pană
 
În această perioadă 2017-2018 ar fi trebuit să ne pregătim, să fim vigilenţi, să luăm măsuri atât pentru reducerea masivă a populaţiei de mistreţi – conform recomandărilor CE - cât şi pentru controlul mişcării porcilor domestici din gospodarii, identificarea lor şi conştientizarea populaţiei asupra pericolului reprezentat de creşterea porcilor în libertate – pe grinduri, în păduri, pe lângă stâne. 
 
S-a făcut un singur lucru: liniştirea cetăţenilor, prin toate sursele media, că această boală nu afectează omul. Mesajul a venit şi din partea Comisiei Europene, atrăgând după el o anumită neîncredere  a cetăţenilor faţă de acţiunea virusului PPA. 
 
Pe lângă acest lucru, faptul că porcii morţi sau purtători de virus erau despăgubiţi confortabil, perioadă în care nu se putea popula după dezinfecţie nu era monitorizată şi sancţionată, oamenii îşi cumpărau din nou purcei şi astfel au reapărut numeroase focare. 
 
 - Ce impact a avut asupra fermierilor acest lucru?
 
Din păcate, inerţia de la începutul epidemiei a dus la propagarea virusului PPA în gospodarii şi în 12 ferme comerciale mici şi mari. Medicii veterinari de liberă practică, până în 2020, au fost puţin implicaţi în tăvălugul acestei boli, cu evoluţie şi transmitere rapidă. Motivul a fost lipsa stimulentelor. 
 
Astăzi, ei sunt beneficiarii unei legislaţii care le asigură un cadru salarial decent şi aşteptăm în schimbul banilor primiţi de la buget, o monitorizare eficientă, care să ducă la eradicarea treptată a bolii. Ministerul Mediului dispune de o legislaţie care să ducă la diminuarea populaţiei de mistreţi, la îngrădirea circulaţiei acestora. Nu se aplică, la fel şi neutralizarea cadavrelor – care, în loc să fie incinerate, continuă să fie lăsate prin păduri. 
 
Pentru anumite perioade, aşa cum a făcut Belgia, s-ar putea interzice orice fel de circulaţie în păduri, pentru a nu difuza virusul către gospodarii, fermieri. Dar nu are nimeni coloană să o facă, mai importante sunt transporturile de lemne decât filiera creşterii porcului din România. Circulaţia maşinilor, căruţelor cu lemne prin comune, lipsă dezinfecţiei la ieşirea din pădure, au dus la propagarea virusului dintr-un judeţ în altul. Efectele asupra fermierilor au fost şi rămân multiple: de la restricţiile de mişcare a porcilor sănătoşi din ferme la perioade mari de lipsă a activităţii, aceştia nemaiputând popula o perioadă mare. 
 
Despăgubirile sunt plătite târziu, pentru că aşa este legislaţia. În plus, pagubele colaterale nu sunt acoperite, astfel încât carnea este retrasă de la raft iar abatorul nu mai plăteşte fermierul, care este nevoit să închidă afacerea şi să concedieze oamenii. La toate acestea, s-a adăugat din martie epidemia Covid-19, care a adus închiderea HORECA, unde fermierii vindeau bine. Cantităţi masive de carne de porc de calitate îndoielnică au intrat în România, aproximativ 70% din necesarul de consum. 
 
 - Cum a fost afectată comercializarea cărnii?
 
De câteva luni, pe lângă carcase, ajung în România mii de camioane cu porci vii din toată Uniunea Europeană. Aceşti porci nu sunt supuşi controalelor, deşi au originea în state membre unde evoluează pestă porcină africană. Există un risc enorm, subestimat de autorităţi. La fel s-a procedat şi când evolua pestă porcină clasică, se făceau controale numai la fermierii români, la porcii veniţi din alte ţări nu. 
Toate aceste achiziţii intracomunitare şi lipsă măsurilor naţionale de sprijin (bugetarea sectorului de reproducţie la porc), au dus la închiderea multor ferme şi la o scădere drastică a preţului porcului la poartă fermierului – deşi la raft, preţul a urcat constant şi consumatorul a plătit mai mult pentru o calitate mai slabă a cărnii. Concurenţă neloială a producătorilor din vest trecută cu vederea de instituţiile decizionale şi de Bruxelles, duc la faliment producţia naţională de carne de porc. 
 
 - Este adevărat că suntem locul I mondial privind numărul de focare PPA?
 
Depinde din ce punct de vedere privim.  Revenind la evoluţia bolii, dacă în 28 august 2018 (vezi hartă 2- regionalizarea PPA-28 aug 2018) existau 781 focare la porcul domestic, în 17 noiembrie 2019 erau 670 focare, iată că în 17 noiembrie 2020 numărul focarelor active a scăzut la 385 focare. 
 
Deşi numărul de focare a scăzut, CE a publicat nouă modificare a Directivei cu România total în roşu (vezi hartă 3, România în roşu). Pentru noi este o situaţie inexplicabilă, între harta 2 şi harta 3, au fost adăugate focare, nu şi scoase. 
 
 
Cum a evoluat pesta în România FOTO Mary Pană
 
Astfel, deşi situaţia focarelor naţionale la domestic este în scădere, hartă oficială a CE arată o Românie total restricţionată, în roşu. Scăderea focarelor a fost posibilă datorită unei presiuni asupra serviciilor veterinare locale, de a acţionă vigilent în direcţia stingerii rapide a focarelor în gospodarii- înainte de 2020, erau focare finalizate, dar nestinse, de luni de zile. Nu au existat interdicţii temporare de cel puţin un an pentru repopulare în gospodarii, amenzi, astfel încât focarele în curţile în care evoluase boala au reapărut.  
 
Situaţia în care ne aflam în decembrie 2020 în ceea ce priveşte evoluţia focarelor de pestă FOTO Dr.Mary Pană
 
 - Din ce cauză au reapărut aceste focare?
 
Măsuri de biosecuritate minimale pentru gospodării există într-un proiect legislativ – dar perioada anului electoral actual şi reacţia puternică a media punând în faţă “distrugerea porcului de la ţară” - ireală, de fapt- au dus la nepublicarea acestuia şi la continuarea riscului de apariţie a bolii în ferme. Cât timp nu va există control în gospodarii, nu vom vedea rezultate în eradicarea pestei porcine africane. În timp ce numărul focarelor la porcul domestic este astăzi în scădere, numărul fondurilor de vânătoare cu mistreţi afectate este în creştere. 
 
În 17 noiembrie 2020 erau afectate 422 fonduri de vânătoare din 38 de judeţe. Putem spune că în România se petrece acelaşi fenomen că în restul statelor membre afectate, creşte numărul de focare la mistreţ. Totuşi, nu România ocupă primele locuri ci Ungaria, cu 3.881 de focare şi Polonia, cu 3.896 focare la mistreţi. Ţara noastră înregistra 819 focare declarate în 13.12.2020, în sistemul european de notificare (ADNS). 
 
 - Care ar soluţia, în opinia dvs?
 
Fără acţiune rapidă şi conlucrare între instituţiile decizionale, nu vom reuşi să scădem incidenţă bolii. La porcii vii intraţi în ţara, este urgent necesar să se facă controale. La carcase, la fel, inclusive pentru prospeţimea cărnii.  Dacă vorbim de eradicarea pestei porcine africane, singură soluţie este vaccinarea – printr-un program european pe câţiva ani, dar şi cu măsuri concrete în sectorul silvatic, la mistreţi. 
  
Vă mai recomandăm şi:
 
Etapa a II-a de vaccinare anti-COVID-19 se apropie cu paşi mari. Cine se poate imuniza după 15 ianuarie
 
Cu ce ne vaccinăm: Pfizer sau Moderna? O dilemă inutilă

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Un cititor
8.01.2021, 20:55:31

"Mai importante sunt transporturile de lemne decât filiera creşterii porcului“ Ambele sunt urgente maxime.

Nicolae Ceausescu
8.01.2021, 23:49:51

TVA la comercializarea lemnului brut (busteni) este ..... 0% !

Ion Capsuna
8.01.2021, 22:49:08

da,da! e nevoie sa fie sprijinit importul de carne de porc, ruinata zootehnia romaneasca ca sa cistige cea de pe alte meleaguri...Intre timp pesta sta pe loc in Ro si culmea ca nu se rapindeste prin alate parti prin jur... Porcii Vestici or fi imuni! Al naibii pesta! Pesta politica...si economica...!

-2 (6 voturi)
Torquemada
9.01.2021, 08:42:45

Am vazut de curand ,in concediu fiind,un card de vreo 20 de mistreti pe Valea Prahovei.Pe poienile din zona Valea Cerbului in Busteni e scurmat tot in zonele in care se facea picnic.Asa am inteles ca e peste tot in tara.Porcii aia raspandesc pesta ,se plimba nestingheriti,nu se face nimic pentru imputinarea lor.Sunt curios,exista asa ceva in tarile din centrul si vestul Europei, la aia pe care i-am luat ca modele si care ne dau lectii?Nu ne protejam padurile,dar nici zootehnia.

Modifică Setările