Prima tornadă raportată oficial în România. Ploaie cu piatră cât alunele şi 40 de arbori dezrădăcinaţi

Prima tornadă a fost raportată oficial în România pe 9 iulie 1886 FOTO Shutterstock

România se confruntă cu fenomene extreme în această vară. Din ce în ce mai frecvente, furtunile violente şi chiar tornadele sunt puse de meteorologi pe seama unui câmp depresionar prezent în ţara noastră de o mai bine de o lună. Prima tornadă raportată oficial în România a avut loc pe 9 iunie 1886.

Dacă în luna iunie ploile au făcut ravagii, în iulie canicula ne topeşte, iar în august vine seceta. „Nu este nimic ieşit din comun, aceste fenomene sunt asociate instabilităţii atmosferice şi vorbim aici de un câmp depresionar atipic, cu averse, prezent de o lună în ţara noastră. 

Iunie este prin definiţie cea mai bogată lună în precipitaţii a anului. În iulie ne aşteaptă caniculă, iar în august, toate prognozele indică faptul că vom fi afectaţi de secetă”, a explicat Anca Petre, specialist la Centrul Meteorologic Dobrogea.

Prima tornadă consemnată în mod oficial în Bucureşti a avut loc în 9 iunie 1886, arată Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, pe site-ul armeteo.ro.

Tornada a fost descrisă de Ştefan Hepites (1851—1922) iniţiatorul studiilor meteorologice din România şi primul directorul al Institutului Meteorologic fondat în 1884.

"Am “descoperit“ o descriere foarte scurtă a acestei tornade acum mai bine de zece ani în “Tornade şi Trombe în Europa“ (“Wind- und Wasserhosen in Europa”) cartea lui Alfred Wegener (1880—1930), primul studiu climatologic al tornadelor din Europa, scrisă în timpul Primului Război mondial şi publicată 1917. Reproduc mai jos acestă descriere a lui Wegener . 

Următorul pas a fost să găsesc articolul publicat de Hepites în “Ciel et Terre“. Am primit articolul prin bunăvoinţa Societăţii Regale Belgiene de Astronomie şi Meteorologie şi în acelaşi timp am găsit în biblioteca Administraţiei Administraţiei Naţionale de Meteorologie descrierea tornadei publicată de Hepties in “Analele Institului Meteorologic“ (1887)", a relatat Bogdan Antonescu pe site-ul armeteo.ro.

Iată ce scria Hepites despre tornada de la Bucureşti:

“Mersul presiunii atmosferice în ziua de 9 iunie 1886 a fost aşa de caracteristic la Bucureşti încât merită să fie menţionat aici. În ziua de 9 iunie, între orele 5 şi 6 după amiaza, o trombă a avut loc asupra unei părţi a Bucureştilor mai cu seamă înspre abator, care se află la sudul oraşului, pe ţărmul drept al Dâmboviţei şi unde tromba a produs mari stricăciuni. 

La Insitutul Meteorologic de la Ferestrău, la nordul Capitalei, nu s-a observat nimic anormal decât oscilaţiile repezi ale barometrului. Vântul care sufla mai întâi de la est, s-a schimbat la nord vest în timpul trombei. Iuţeala sa în timpul fenomenlui n-a fost, în nici un moment mai mare decât 15 metri pe secundă şi n-a produs nici o stricăciune. 

La abator iuţeala sa a trebuit să fie mult mai considerabilă; am numărat în vecinătea sa mai mult de 40 de arbori mari dezrădăcinaţi sau rupţi; toate acoperişurile cu lemnărie cu tot au fost ridicate şi azvărlite în depărtare; un cămin înalt a fost răsturnat precum şi mai multe ziduri. 

Bucăţi de lemne din căprioreală au fost aruncate la o mare distanţă şi au fost îngropate în pămănt la o adâncime de 45 centimetri; am văzut cinci bucăţi din acestea având fiecare o secţiune de 12 centimetri pe 10. Toate geamurile au fost sparte. Stricăciunile au fost evaluate la 200.000 lei. În apropiere de acest stabiliment mai multe case au fost cu totul distruse; la penitenciarul de la Văcăreşti o parte din înveliş a fost ridicat. 

În centrul oraşului, efectele trombei au fost mai mici; totul s-a mărginit la câteva geamuri sparte, la coşuri răsturnate şi ici şi colo, ramuri de abori rupte. O ploaie tare, însoţită de piatră de mărimea alunelor, a căzut în timpul trecerii meteorului, din această cauză străzile erau impracticabile în mai multe părţi ale oraşului. 

La Insitutul de la Ferestrău, fulgerele cu tunete au început de la 5 ore p.m. cel dintăi tunet s-a auzit la 4 ore si 43 minute; o ploaie în general slabă şi căte odată torenţială a început la 5 ore 40 şi a ţinut 1 oră şi 5 minute până la 6 ore 40 minute; ploia a fost însoţită de la 5 ore 55 minute până la 6 ore şi 10 minute de piatră rară care cădea cu intermitenţă. Piatra era la început măruntă, în urmă, mare ca nuca. Cantitatea de apă adunată la udometru a fost de 60.5 mm. ”— Hepites (1887, p. 78—80). 

Vă mai recomandăm şi:

Schimbarea la Faţă a Domnului, ziua în care munca este interzisă. De ce nu e bine să te cerţi pe 6 august

Păţania unui şofer pe „Drumul morţii”: Să mergi legal înseamnă să o cauţi cu lumânarea, am rămas şocat