S-a încheiat campania de toamnă. Grânarul ţării are peste 200.000 de hectare cultivate cu cereale
0
După ce le-a înjumătăţit recoltele, vremea a fost de partea fermierilor. Campania s-a încheiat în Bărăgan, iar câmpurile cultivate au scăpat de ce-a fost mai rău. Planul a fost depăşit, fiind realizate însămânţări pe 211.731 de hectare, cu 2% mai mult decât fusese planificat.
Grâul, rapiţa şi orzul ocupă cele mai mari suprafeţe de teren agricol Grâul a fost cultivat pe 123. 465 hectare, rapiţa se întinde pe 42.515 hectare, mai mult cu 18% faţă de anul trecut, iar orzul 31.200 hectare. Direcţia Agricolă Călăraşi a anunţat că lucrările sunt în grafic, trecându-se deja la arături pentru culturile de primăvară.
Agricultorii spun că nu se tem de vremea rea, deoarece culturile au scăpat de ce a fost mai rău.
„Chiar dacă temperaturile scad mai mult şi ajung la minus 1, minus 2 grade, credem că nu vor fi probleme. Plantele s-au dezvoltat frumos, au scăpat de cea mai grea perioadă. Rapiţa e superbă”, spune Mariana Hărmănescu, referent la Direcţia Agricolă Călăraşi.
Rapiţa ocupă în prezent un loc deosebit de important în economia mondială ca sursă de uleiuri vegetale, fiind utilizată atât în alimentaţie, cât şi în industrie. Rapiţa e rentabila pe sole mari şi cu respectarea tuturor verigilor tehnologice - tratamente, fertilizări, recoltare în optim cu maşini bune şi bine reglate. Altfel, e nerentabilă. În acest an, peste 51.000 de hectare au fost cultivate cu rapiţă, iar producţia medie la hectar a fost în Bărăgan de 2.500 kilograme, spre deosebire de anul trecut când au fost recoltate 2.800 kilograme la hectar.
Campanie dificilă
Deşi campania de arat şi însămânţări a fost una dificilă, agricultorii nu s-au dat bătuţi. Toamna cu temperaturi extreme pare să le râdă în nas agricultorilor. După ce recoltele au fost compromise, calendarul însămânţărilor a fost şi el dat peste cap de vremea cu toane: când e foarte cald, când vin zile prea reci. În Lunca Dunării au fost cele mai mari probleme pentru că aici nu a plouat toată vara. Oamenii se tem acum de ce este mai rău: din cauza vremii schimbătoare ar putea fi calamitate şi culturile de primăvară.
”Dacă vine un ger, va fi vai şi amar de noi! Ne lasă cu ochii în soare. Deocamdată, nu ne putem bucura, e frumos, e iarbă verde, să ne vedem la toamnă când curge recolta în camioane. Ca să ai o recoltă ca la carte trebuie să investeţi serios, să faci tratamente, îngrăşăminte, e de muncă”, spune Aurelian Dobre, fermier din Ciocăneşti care are în administrare peste 500 de hectare de teren agricol.
Cu toate acestea, cheltuielile rămân: fermierii au credite la bănci, angajaţi şi arendă de plătit, investiţii de făcut şi animale de hrănit.
Grădiştea şi Ciocăneşti, la pământ
După ce seceta a făcut prăpăd în judeţul Călăraşi, agricultorii aşteaptă acum banii pentru acoperirea pagubelor. 170 de fermieri au depus dosare la Direcţia Agricolă, pentru o suprafaţă de 16.895 de hectare distruse. Ei nu vor primi mai mult de 400 de lei pe hectar pentru porumb şi floarea soarelui.
Din decembrie şi până la începutul lunii mai, în judeţul Călăraşi, ploile şi gerul au pus la pământ tot ce-au întâlnit în cale. Bărăganul a avut de suferit din cauza precipitaţiilor abundente care au creat adevărate lacuri pe câmpurile din Lunca Dunării. Umiditatea excesivă a compromise peste 16.000 de hectare de culturi agricole şi a făcut imposibilă însămânţarea în campania de primăvară.
Cele mai multe stricăciuni au fost la grâu, rapiţă şi orz, în zonele: Boianu – Sticleanu, Borcea de Sus, Călăraşi – Raul, Unirea – Jegălia – Gâldău, Terasa Călăraşi, Greaca – Argeş – Chirnogi, Olteniţa – Surlari – Dorobanţu, Valea Dâmboviţei, comuna Roseţi. În vară, cum a început căldura, au fost puse la pământ plantele din Grădiştea, Ciocăneşti, Dichiseni, Mănăstirea, Borcea. În prezent, valoarea pagubelor se ridică la 36 milioane de lei.
Vă recomandăm şi:
Ponta: Guvernul va acorda despăgubiri pentru terenurile afectate de secetă
Se încarcă comentariile...
