Sărbătoarea mucenilor, ziua în care se coc sfinţişori cu forma cifrei 8. Cum îi prepari
0
În a noua zi a babelor este Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, dată la care femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană pentru sufletul morţilor, mucenici, preparate specifice acestei zile.
Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale Moşilor, care durează până pe 17 martie.
“Dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite "sfinţisori" sau "mucenici", reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii.
"Sfinţisorii" sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei pot fi copţi în cuptor, ca în Moldova, ori fierţi în sirop îndulcit, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean de Tradiţie Ialomiţa. “În această zi se rememorează uciderea celor 40 de mucenici care trăiau pe vremea împăratului Licinius şi care au fost martirizaţi, fiind aruncaţi în lacul îngheţat, pentru că au refuzat să renunţe la creştinism”, spune părintele Eugen Ramon Ilie din Călăraşi.
Forma arhaică aduce în atenţie simbolismul creştin. Mucenicii se frământă din aluat nedospit, se modelează şi se fierb în apă. Când sunt gata, zeama lor se îndulceşte cu zahăr sau miere şi se adaugă nucă pisată. „Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca să se facă cel puţin 40 de Sfinţi, asemenea celor 40 de martiri din Sevastia. Se dau de pomană la copii şi la sărmani, în credinţa că asfel va “rodi grâul” şi oamenilor “le va merge bine în acel an”, spun specialiştii în Etnografie din cadrul Muzeului Dunării de Jos.
Se fierb într-un sirop
Mucenicii pe care îi gătesc gospodinele sunt o ofrandă adusă sacrificiului întru credinţă a 40 de ostaşi creştini. Se mai numesc măcinici, sfinţişori sau bradoşi în unele colţuri ale ţării. În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr. Pentru că sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac, mucenicii din aluat se prepară, în Bărăgan, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor.
În Transilvania nu se fac în mod normal, iar gospodinele care ţin totuşi tradiţia se inspiră de la vecini sau de la rudele din alte părţi, asa că o să găsim aici, şi fierţi şi copţi în anumite case. În Moldova, Dobrogea sau Banat, colacii se coc în tavă, iar în toată zona de sud se mănâncă numai în zeamă. Singurii care nu au grija acestor bucate sunt cei din Maramureş şi în Crişana, care nu cunosc obiceiul.
Domnul a fost îngăduitor cu păcătosul
Conform crestinortodox, o legendă spune că de ziua Sfinţilor 40 de Mucenici nu este bine să munceşti. Legenda spune că, în vremuri de demult, de ziua Sfinţilor, un ţăran semăna mazăre pe ogor. Mucenicii l-au văzut şi i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost însă îngăduitor şi le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult când s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, şi-a semănat câmpul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinţii l-au pedepsit şi i-au dat 40 de săptămâni de boală.
Obiceiuri strămoşeşti, respectate cu sfinţenie
La români, sărbătoarea celor 40 de Sfinţi a dat naştere mai multor obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine, căci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocţiului de primăvară (atunci cînd ziua este egală cu noaptea). Pentru ca să fie îmbelşugat anul agricol care a început, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al rodirii. În multe sate ale ţării se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriţi de rele şi de boli tot anul. Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.
Reţete de mucenici
Iată cum prepară gospodinele din Moldova mucenicii :
Pentru aluat: 1 kg faină, 20 g drojdie, litru de apă (puteţi amesteca apa cu lapte) şi un praf de sare. Pentru glazură: 2 ouă, 1 cană zahăr alb sau cană miere, 1 cană de apă şi 250g nuci măcinate.
Se face un aluat moale din faină, drojdie şi apă (apa/lapte). Se frămîntă 10 minute. Se lasă la crescut o oră. Apoi se modelează în forma de 8-uri de dimensiunea dorită (lungi de-o palmă şi groase de 2 cm). Se lasă încă o jumătate de oră la crescut în tavă. Se dau apoi cu ou şi se bagă la cuptor. Se coc la foc potrivit până se rumenesc(cca 20 minute). Între timp se face pe foc un sirop din apă şi zahăr (sau miere). Când mucenicii s-au răcit se dau cu siropul cald. Se aşază pe un platou, unde se toarnă restul de sirop peste ei şi se presară cu nucă măcinată.
Mucenici munteneşti
În partea de sud a ţării, reţeta nu este complicată. Pentru aluat sde folosesc o cană de faină albă, o liguriţă de sare şi cană lapte sau apă. Pentru zeamă: zahăr sau miere după gust, 3-4 litri de apă pentru fiert, cană de nuci măcinate, 1 linguriţă scorţisoară şi linguriţă coajă de lămâie.
Din lapte, făină şi sare se face un aluat care trebuie să fie elastic. Se frământă zece minute. Se lasă să se odihnească o jumătate de oră la temperatura camerei. Modelaţi suluri lungi şi groase de 0,5 cm. Faceţi apoi inele mici şi răsuciţi-le în formă de opt. Puneţi-le pe o tavă şi uscaţi-le în cuptor 10 minute la foc potrivit. Între timp pregătiţi zeama. Se pun la fiert 3-4 litri de apă la care adăugaţi zahăr după gust şi coajă de lămâie. Când fierbe, reduceţi focul la jumătate şi adaugaţi „8-urile“ din aluat. Amestecaţi cu grijă să nu se lipească. Lăsaţi-le să fiarbă 10-15 minute. Daţi la o parte de pe foc şi doar apoi adaugaţi nucile şi scorţişoara. Se serveşte la temperatura camerei sau rece de la frigider.
Ritual străvechi de primăvară
În această zi, în tradiţia populară, bărbaţii beau 44 de pahare cu vin. Ritualul străvechi de primăvară este născut din credinţa că vinul băut se transformă în sânge şi dă bărbaţilor putere de muncă pentru întregul an şi să nu se lipească bolile de ei. Picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite de oamenii de la sate peste pomi şi vii, ca să aibă recolte bogate. De unde provine însă diferenţa dintre cei 40 de Mucenici şi cele 44 de pahare cu vin? După tradiţia creştină, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Acestei sărbători i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, a tuturor celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi sau Ziua bărbaţilor.
Vă mai recomandăm şi:
EXCLUSIV Când scăpăm de pandemie: prognozele a patru experţi de talie mondială
Se încarcă comentariile...
