Superstiţii de Bobotează. Ziua în care fetele îşi află ursitul, se soroceşte vremea şi se prind farmecele
0
Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului, în fiecare an pe 6 ianuarie. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special apelor, de forţele malefice.
Conform traditieialomita.ro, sărbătoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele.
Aghiazma, adică apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului, alungă bolile şi spiritele malefice. Agheasma este apa „vie", leacul care revigorează trupul şi sufletul. De Bobotează (cunoscută şi sub numele de Epifania sau Teophania)se prăznuieşte sfânta şi dumnezeiasca arătare a Domnului Iisus Hristos. În Ajunul Bobotezei, preoţii merg dşi stropesc toate casele cu apă sfinţită şi un măpnunchi de busuioc, o practică ce poartă noroc.
În Ajun se fac practici magice
Ajunul Bobotezei era, în satele din Bărăgan, în egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice, scrie crestinortodox.ro Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii". Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele". În acelasi scop era folosită si agheazma luată de la preotul care venea cu Iordanul.
“În ajunul Bobotezei se fac ritualuri de aflare a destinului: fetele necăsătorite iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă investită cu puteri magice, folosită în descântecele de chemare a ursitului. Fata care vrea să-şi afle destinul trebuie să postească, să se roage şi să pună bsuiocul sub pernă, în ajunul sărbătorii”, spune Anişoara Topârceanu de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.
Sunt interzise certurile
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
Botezul Domnului în apa Iordanului
Ca să înţelegem mai bine semnificaţia acestei zile şi să o cinstim cum se cuvine, preotul Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul explică: “Boboteaza este sărbătoarea Botezului lui Iisus Hristos în apa Iordanului, de către Sfântul Ioan Botezătorul. În acel moment are loc arătarea lui Dumnezeu - Sfânta Treime (Teofania sau Epifania, în greceşte), căci glasul Tatălui mărturiseşte despre Fiul care se află în Iordan, iar Duhul Sfânt se pogoară peste El în chip de porumbel. Din acest moment, Hristos îşi arată şi calitatea sa de Fiu al lui Dumnezeu, nu doar cea umană. Acum începe, practic, activitatea Sa publică de propovăduire. Trebuie însă să deosebim între botezul pocăinţei pe care Sfântul Ioan Botezătorul îl practica şi botezul creştin, care este cu totul altceva. Hristos primeşte acest botez al pocăinţei, nu pentru că avea vreun păcat (căci Dumnezeu nu poate avea păcat), ci pentru a împlini, cum spune el, „toată dreptatea“, adică să arate că firea omenească are nevoie de transfigurare, pentru a se putea desăvârşi în harul Sfintei Treimi.
Vă recomandăm şi:
Ilie, sfântul care aduce ploaia şi trăsneşte demonii
Se încarcă comentariile...
