Tradiţii. 9 martie, sărbătoarea celor 40 de mucenici şi ziua în care nu se lipesc bolile de om
0Aceştia sunt consideraţi protectorii agricultorilor şi ai vegetaţiei. În satele din Bărăgan încă se păstrază obiceiul de a se aduce ofrande preparate din aluaturi ritual care se impart copiilor şi sărmanilor.
În mai multe localităţi din judeţ, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Gălăţui, Dichiseni şi Unirea se fac, pentru memoria Sfinţilor, colăcei din făină de grâu. Forma arhaică aduce în atenţie simbolismul creştin.
Maria Anghel(65 de ani) a pregătit mucenicii ca în fiecare an, respectând întocmai tradiţia de 9 martie.„ Am făcut de când mă ştiu. Îi prepar în casă înainte cu o zi înainte de 9 martie, din făină şi puţină apă călduţă. Îi fierb şi adăug arome-lâmâie şi scorţişoară, iar la final nucă “, a precizat gospodina.
Pentru o porţie de mucenici aveţi nevoie de apă, zahăr, nucă, scorţişoară şi arome. „Nu m-a costat mai mult de 10 lei. Este important să păstrăm tradiţia, să cinstim această zi cum se cuvine. Bărbaţii sunt mai bucuroşi de această zi, deoarece au dezlegare la mai multe pahare de vin sau de ţuică“, spune, femeia, zâmbind.
Le merge bine oamenilor
În Bărăgan, mucenicii se frământă din aluat nedospit, se modeleaza în aceleaşi forme şi se fierb în apă. Când sunt gata, zeama lor se îndulceşte cu zahăr sau miere şi se adaugă nucă pisată. „Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca să se facă cel puţin 40-44 de Sfinţi, asemenea celor 40 de martiri din Sevastia. Se dau de pomană la copii şi la sărmani, în credinţa că asfel va “rodi grâul” şi oamenilor “le va merge bine în acel an”, ne spune Alin Paul, şef Birou Etnografie din cadrul Muzeului Dunării de Jos.
40-44 de pahare cu vin sau ţuică
În mai multe localităţi din judeţ, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Gălăţui, Dichiseni şi Unirea se fac, pentru memoria Sfinţilor, colăcei din făină de grâu. Forma arhaică aduce în atenţie simbolismul creştin. În forma cifrei 8, rotunzi, ca niste covrigi subţiri se evocă străvechiul motiv al şarpelui. Mucenicii sau mucenicii se frământă din aluat dospit, se modelează în formă de 8 şi se pun la fiert, după care se dau de pomană. „ Tot simbolic există credinţa ca în această zi – 9 martie să se dea de pomană şi să se bea 40-44 de pahare de vin sau ţuică pentru a nu se lipi bolile de om“, a mai precizat Alina Paul. În calendarul popular, la aceasta data încep zilele “moşilor”, care sunt 9, aşa cum sunt şi cele ale “babelor”.
9 martie, ziua ritualurilor
În ziua de 9 martie, când biserica creştină serbează pe cei 40 de mucenici/Sfinţi din Sevastia, în toate satele locuite de români se practică mai multe tipuri de obiceiuri, creştine şi precreştine, întrucât sărbatoarea a suprapus momentul echinocţiului de primăvară. Ea aduce în atenţie ritualurile de purificare (Focurile), de comemorare a morţilor (Moşii de flori cu mâţisori şi Sfinţii) şi de obţinere a belşugului (se scoate plugul şi se aruncă un ou înaintea lui, pentru sporul recoltelor).
Vă recomandăm şi:
Credinţe populare. Ce este interzis să faci de Dragobete, patronul iubirii
Tradiţii păstrate cu sfinţenie. Moşii de iarnă, sărbătoarea la care se împart plăcinte
Naşterea Maicii Domnului, sărbătoarea care le ajută pe femei să aibă prunci
Sfântul Ilie, făcătorul de minuni şi aducătorul de ploi, sărbătorit de ortodocşi pe 20 iulie
Braşovul o celebrează pe Fecioara Maria, patronul spiritual al oraşului