Tradiţii în Postul Paştelui, în Săptămâna Curată. De ce se „spală“ oamenii cu băutură în ziua de Spolocanie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Femeile nu au voie să lucreze în Săptămâna Curată FOTO Adevărul
Femeile nu au voie să lucreze în Săptămâna Curată FOTO Adevărul

În credinţa populară, primele zile din Postul Mare abundă în obiceiuri rituale păstrate din moşi-strămoşi care au darul de a-i purifica pe oameni şi de a le feri gospodăriile şi animalele de rele.

Fiecare zi din săptămâna are o anumită semnificaţie. Prima zi a postului Mare se mai numeste şi Lunea curată, zi în care conform tradiţiei, oamenii de la sate obişnuiesc să purifice, să cureţe spaţiul în care trăiesc prin obiceiuri rituale.

În această zi, femeile nu lucrau nimic în afară de spălatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau în podul caselor.

În Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci, oamenii “se spală” cu băutură la cârciuma satului de mâncarea de dulce pe care au consumat-o până acum.

În trecut, la aceste petreceri cu băutură participau şi femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brâu. Aici, ele beau rachiu fiert cu piper în credinţa că le va creste cânepa mare, iar pentru a fi sigure de această reuşită aruncau cu paharul de băutură în tavan zicând: "atâta să crească cânepa în vară". În această zi se mânca doar pâine nedospită.

În alte părţi ale ţării, în ziua de Spolocanie vasele din care s-a mâncat până la Lăsata Secului se spălau cu leşie şi se urcau în pod, unde se păstrau până la Crăciun.

“În Calendarul Popular al românilor, Postul Paştelui începe cu îngăduinţă. Spolocania este numele primei zile de post şi sta sub semnul purificării. În această zi, vasele în care s-a gătit şi s-a mâncat "de dulce" se curăţă şi se urcă în pod, iar în casă sunt coborâte oalele şi blidele speciale pentru perioadele de post. Avem de-a face, de fapt, cu o spălare ritualică a tuturor urmelor ce ar putea spurca Postul, respectat cu stricteţe în hotarul satelor noastre. Spolocania e una dintre zilele despre care se spune că "scurtează postul", deoarece îngăduie beţiile şi petrecerile, acestea din urmă desfăşurându-se îndeosebi sub patronajul femeilor. Acestea se adună într-o casă şi torc, ca să le crească înaltă cânepa, iar la ceas de seară petrec cu multă băutură, ca să-şi spele gura şi stomacul, să fie curate în post. "Toată ziua beu şi joacă – pentru cânepă, şi aduc pe cineva ’nalt în casă, ca să fie cânepa subţire şi ’naltă!, notează Elena Niculiţa-Voronca în “Datinile şi Credinţele poporului român, 1903.

Veghează somnul mieilor

În tradiţia strămoşească, Spolocaniile sunt fete frumoase, care merg înaintea sfintei Marii şi cer iertare pentru păcatele oamenilor, săvârşite în câşlegi (un interval de timp între două posturi în care creştinii pot mânca de dulce). Unii cred că Spolocaniile sunt, de fapt, nişte babe ursuze, care-i împing pe credincioşi să facă rele.

Crescătorii de oi sunt convinşi că spolocaniile veghează somnul mieilor, ca să doarmă lin şi fără vise urâte. Mamele, care au unul sau mai mulţi fii ciobani, trebuie să se trezească dis-de-dimineaţă, să facă o turtă de grâu ori de porumb, pe care s-o coacă şi s-o închine Sfintei Luni, pentru ca aceasta să-i apere copiii de fiarele pădurii. Femeile nu au voie să coasă şi să lucreze nimic.

 “În unele zone ale ţării există obiceiul ca în Lunea Curată să se scoată afară masa la care oamenii au mâncat, seara, la Lăsatul Secului, cu toate firimiturile pe ea. Ciorile pot veni să strângă resturile şi să se sature. În acest mod, ele ar putea să fie îmbunate şi nu vor mai distruge recoltele, “ spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.

De ce trebuie să mânănci urzici

A doua zi din Săptămâna Curată poartă denumirea de Marţea Trăsnetului. Este ziua în care tradiţia strămoşească spune că „vin caii şchiopi care nu s-au putut ţine după cei sănătoşi”. Ziua trebuie respectată: nu se lucrează, ogoarele nu sunt săpate, pentru a nu fi bătute de piatră. Cei care nu ascultă tradiţia, ar putea fi trăsniţi de fulgere.

Omul care, de Marţea Trăsnetului, va mânca urzici fierte, va fi ferit de boli. Gospodinele trebuie să facă nişte turte mici, pe care le duc la marginea gospodăriei şi le dau ciorilor.

Miercurea Strâmbă, ziua când “zboară” morţii spre cer

Următoarea zi din Săptămâna Curată se numeşte Miercurea Strâmbă. Aceasta este o bătrână care-i strâmbă pe toţi cei are lucrează de ziua ei. Este momentul favorabil zborului morţilor spre cer. În special fetele de la ţară trebuie să ţină această datină. Ele n-au voie să muncească, să spele, să facă leşie, să urzească pânza. Altfel, vor fi pocite.

Recolte bogate

A patra zi se numeşte Joia Iepelor. Şi aici există anumite reguli. Cine va lucra, ar putea fi lovit de copitele cabalinelor. Oamenii care respectă Joia Iepelor vor avea, de la iepele din grajd, mânji sănătoşi. Ziua se mai numeşte şi a furnicilor. Regula este ca, de dimineaţa şi până seară, nimeni din casă să nu pomenească, de loc, cuvântul „furnică” ori vreun derivat al acestuia. Asta pentru că acestea să nu fie atrase în gospodărie, în casă sau în grădina de legume. Fix în această zi, ţăranii care-şi doresc recolte bogate, seamănă porumbul.

Se culege iarba vântului

Vinerea Ierbii ori Vinerea Omanului este ziua în care se urzesc pânzele. Vitele din gospodărie vor linge numai sare descântată. Este vinerea în care, la ţară, tinerii trebuie să culeagă iarba vântului. Aceasta se păstreză peste an, şi, în caz de nevoie, gospodarii afumă cu ea împrejurimile. Grâul din coliva făcută în Vinerea de Sân-Toaderi este bun împotriva frigurilor.

Nu dansează nimeni, nu se petrece

Sâmbăta acestei săptămâni mai poartă şi numele de Sân-Toader, Sâmbăta Cailor sau Sâmbăta Ursului. Oamenii trebuie să dea de pomană colivă şi prescuri pentru morţi. Este ziua în care Sân Toader îl ţine pe drac de păr. Nu dansează nimeni, nu petrece, nu face şezători, deoarece pot veni caii lui Sân Toader, a căror lovitură este fatală.

Caii lui Sân Toader, în mitologia românească, sunt feciori frumoşi, care şi-au părăsit iubitele. Au cozi şi copite, sunt încinşi cu lanţuri şi strică holdele celor care au muncit în această zi. La ţară, există obiceiul ca de Sân Toader gospodarii să tundă păr din capul animalelor şi al copiilor şi să-l aşeze în sălciile lăsturoase, pentru ca şi copiii şi animalele să se înmulţească precum acele sălcii. Ceapa şi orice iarbă sau rădăcină semănate în această, zi vor creşte mari.

Este o zi favorabilă băieţilor care vor să se fie fraţi de cruce şi a fetelor care vor să se facă surate. La români, fraţii de cruce sunt chiar mai importanţi decât fraţii buni, iar copiii lor nu se vor căsători sub niciun chip.

Ultima zi din săptămână se numeşte Duminica Nucilor. Este ziua în care se crestează în lung scoarţa nucilor despre care se zice că sunt „încuiaţi”. Fructele lor vor fi mai mari şi mai uşor de spart.

Vă recomandăm şi:

Tradiţii şi superstiţii la Moşii de iarnă. Ce păţesc femeile care încalcă ziua de dinaintea Înfricoşatei Judecăţi, cum să te fereşti de nebunie şi de friguri

Boboteaza, tradiţii şi obiceiuri: ziua când se prind farmecele, se deschid cerurile şi animalele „vorbesc“. De ce se ţine post negru, iar fetele pun busuioc sub pernă

Sfântul Nicolae, povestea îngerului păzitor al copiilor. De unde vine tradiţia ca darurile să fie puse în ghetuţe şi ce semnificaţie are nuieluşa

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite