Călăraşi

articolul anterior articolul urmator

Tragedia şi filantropia familiei Dalles. De ce şi-a lăsat averea uriaşă, ca moştenire, Academiei Române

3
17 Oct 2020 21:51:38
Autor: Ionela Stănilă
Ioan G. Dalles, negustor cu rădăcini greceşti, unul dintre marii filantropi ai României FOTO bucurestiinoisivechi.ro
Ioan G. Dalles, negustor cu rădăcini greceşti, unul dintre marii filantropi ai României FOTO bucurestiinoisivechi.ro

Soţii Ioan şi Elena Dalles şi-au pierdut toţi cei trei copii, însă au continuat să investească financiar şi sufleteşte în oamenii din jur şi în societate. Înainte de a muri, Elena a lăsat întreaga avere moştenire Academiei Române, cu speranţa că suma uriaşă va fi folosită pentru a spriji arta şi cultura.

Ioan G. Dalles (1816-1886), negustor cu rădăcini greceşti, şi Elena Dalles (1849-1921), cu orgini macedonene, au fost una dintre cele mai bogate familii din Vechiul Regat. Au rămas în istorie ca mari filantropi, însă destinul le-a fost marcat de un lung şir de tragedii. 
 
Proprietari ai mai multor clădiri din centrul Capitalei, în 1862, soţii Dalles au cumpărat o vastă moşie în comuna dâmboviţeană Bucşani. Au renovat conacul aflat în mijlocul unui parc imens, întins pe o suprafaţă de 22 de hectare, şi s-au stabilit aici până la finalul vieţii. 
 
Cei doi au reuşit să-şi câştige notorietatea şi aprecierea la Bucşani, dar nu ca mari boieri, ci ca filantropi. Cu sprijinul lor a fost construit un parc în localitate, care există şi astăzi şi adăposteşte statuia lui Jean Dalles, unul dintre copiii lor. Înfiinţat în jurul anului 1870, parcul a fost gândit după planuri franţuzeşti şi a fost umplut cu stejari. 
 

Farmecul Cişmigiului, adus la Bucşani

 
În realitate, întreaga localitate Bucşani stă sub semnul ilustrei familii. De numele acesteia sunt legate mai toate instituţiile din comună – biserica, şcolile, spitalul, conacul boieresc, care acum adăposteşte Primăria, toate au fost ridicate datorită contribuţiilor substanţiale ale familiei Dalles. Grădina amenajată la conacul din Bucşani devenise punctul de atracţie al localităţii.
Conacul renovat de la Bucşani este de vânzare FOTO daniel Ghizdavu
 
Aleile, străjuite de arbori de toate speciile, aduşi din întreaga Europă, se întindeau până pe malurile râului Ialomiţa. Aici, de sărbători, boierii Dalles adunau în parc toată suflarea satului, întindeau mese copioase – iar berbecuţii la proţap erau nelipsiţi –, fanfara cânta la umbra falnicilor stejari, iar localnicii încingeau hore şi se distrau. Istoricii spun că Ioan Dalles şi-a dorit să aducă la Bucşani un pic din farmecul Cişmigiului.
 

Şi-au pierdut toţi copiii

 
Ioan şi Elena Dalles erau mari iubitori de artă şi nu ratau nicio ocazie de a sprijini finanaciar cultura românească. Cei doi au donat sume importante familiilor fără posibilităţi, iar aceste gesturi caritabile au existat înainte, dar şi după ce au suferit pierderi personale uriaşe. 
George, primul copil al cuplului, a murit în 1873, la doar doi ani, iar Dora, fata lor, a încetat din viaţă în 1892, la 17 ani. Mezinul familiei, Ioan I. Dalles, născut în 1879, a murit cu trei zile înainte de Crăciunul din 1914, la 35 de ani, din cauza unei infecţii provocate de un herpes. 
 

Toată averea, lăsată moştenire României

 
Elena Dalles a murit la vârsta de 72 de ani, în casa sa de la Bucşani. Toată averea a lăsat-o moştenire spitalelor, aşezămintelor de cultură şi bisericilor. De asemenea, a dăruit Academiei Române mai multe imobile, cu scopul de a fi deschise acolo galerii de artă şi biblioteci. A rămas celebră până astăzi Sala Dalles din Bucureşti. A avut o singură dorinţă, exprimată prin testament: să se înfiinţeze o fundaţie culturală care să poarte numele fiului său cel mic, pe care îl alinta Jean. Statuia din bronz stă şi azi în picioare, la Bucşani.
 
Şcoal din Bucşani poartă numele fiicei negustorului FOTO bucurestiinoisivechi.ro
 
„Las şi leg Academiei Române, casele cu tot locul lor, adică întreg imobilul din Bucureşti, Str. I.C. Brătianu no. 12, precum şi casele cu tot locul lor, adică întreg imobil din Bucureşti, Str. Eugen Stătescu (fostă Gloriei) no. 4 cu următoarea destinaţiune: se va construi, în mijlocul terenului rămas, o clădire frumoasă şi încăpătoare, după planul ce va hotărî Academia, însă aşa fel ca să poată avea sălile necesare pentru expoziţiuni artistice de tot felul: de pictură, de sculptură, de arhitectură, de ţesături şi cusături naţionale; apoi pentru examene şi audiţiuni de muzică şi declamaţie; şi în fine pentru cursurile sau conferinţele Asociaţiunii Universităţii Populare din Bucureşti, cum şi a altor instituţii ce s-ar înfiinţa cu menirea de a forma caracterele cetăţenilor români prin cultivarea şi educarea lor sufletească“, a scris Elena Dalles în testament. 
 

Cultură pentru toată lumea

 
La 11 ani de la moartea ei, Academia Română a înfiinţat Fundaţia „Ioan I. Dalles“, inaugurată pe 29 mai 1932. Clădirea modernă, dotată cu o sală pentru expoziţii şi o sală de concerte şi conferinţe, a devenit un important centru de cultură şi artă, beneficiind de cele aproape 20 de milioane de lei moştenite de la familia Dalles, o sumă fabuloasă pentru acele vremuri. „Indiferent cât de tare a lovit-o soarta, ea credea că marea ei avere trebuie pusă la dispoziţia celorlalţi, astfel încât să poată face cât mai mult bine. După moartea lui Jean Dalles, a luat decizia de a înfiinţa o fundaţie care să poarte numele fiului ei, destinată promovării valorilor culturale româneşti.
 
Sala Dalles din Bucureşti în 1938, centru de cultură, construită la dorinţa şi cu banii familiei negustorului FOTO bancescu.wordpress.com
 
În testament, a  stipulat ca întreaga sa avere, care însuma peste 20 de milioane de lei, să fie donată Academiei Române, astfel încât fundaţia să poată fi înfiinţată. Din păcate, încurcăturile legale şi criza economică internaţională care a izbucnit au amânat înfiinţarea fundaţiei până în 1932. Scopul final al fundaţiei a fost educarea românilor. Era un fel de universitate deschisă tuturor, oricine era liber să participe la cursuri, care erau oferite de nume importante ale ştiinţei şi culturii din perioada interbelică, precum istoricul Nicolae Iorga, compozitorii George Enescu şi Mihail Jora, scriitorii Camil Petrescu şi Mihail Sadoveanu“, a explicat istoricul Dan Falcan pentru Radio România Internaţional. 
Locul de veci unde odihnesc membrii familei Dalles FOTO bancescu.wordpress.com
 
La 1 octombrie 1962, în clădirea Fundaţiei „Ioan I. Dalles“ a fost înfiinţată Universitatea Populară Bucureşti, care a continuat activitatea cultural-ştiinţifică şi artistică, impunându-se în conştiinţa publicului bucureştean. Astăzi, Centrul Metropolitan de Educaţie şi Cultură „Ioan I. Dalles“ este o instituţie importantă în peisajul cultural bucureştean şi oferă cursuri profesionale şi de limbi străine şi organizează conferinţe de cultură generală, împlinând astfel dorinţa Elenei Dalles. ;
 
Indiferent cât de tare a lovit-o soarta, ea credea că marea ei avere trebuie pusă la dispoziţia celorlalţi, astfel încât să poată face cât mai mult bine. După moartea lui Jean Dalles, a luat decizia de a înfiinţa o fundaţie care să poarte numele fiului ei, destinată promovării valorilor culturale româneşti. Scopul final al fundaţiei a fost educarea românilor.
 
Dan Falcan, istoric
 

Conacul familiei, renovat şi modernizat

 
Spre deosebire de alte conace, în Bucşani se mai păstrează şi astăzi cel al familiei Dalles, construit în stil neoclasic, care a fost renovat şi modernizat. Parcul familiei Dalles a devenit Parcul Dendrologic al comunei, iar conacul, care găzduieşte primăria localităţii, a fost declarat monument istoric, alături de spital, de şcoala ce poartă numele singurei fiice a soţilor Dalles, Dora, şi de Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, ctitorită de Elena Dalles şi fiul ei, Jean, în anul 1894. Mormintele familiei Dalles se află în Cimitirul Bellu. Busturile realizate de sculptorul Carol Storck îi înfăţişează pe tinerii Jean şi Dora, care străjuiesc mormintele părinţilor.
 
Sala Dalles din Capitală în anul 1959 FOTO bancescu.wordpress.com
 

Vă mai recomandăm şi:

 
Mesajul unui doctor către guvernanţi: Stimate Sică şi măi dragă Neluţu. Vă scriu io, medicul de familie. Sunteţi bine cu căpocu?
 
nfecţionist: La noi se detectează doar un singur infectat din şase persoane care au COVID-19

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

alain pop
18.10.2020, 00:17:37

CIND E VORBA DESPRE CULTURA NU VAD NICI UN PAPAGAL PE AICI . Unde sinteti ? toti Filozofii de pe FBK Watp Twww si celelate prostii de Propaganda .

+2 (2 voturi)
Sorin Ionascu
18.10.2020, 01:46:00

Da, cam asta iese cand se apuca jurnalizzdda tabloidista de scris articole pe teme culturale. SI cu un titlu tot de tabloid, ca unul decent habar n-are sa puna. Din tot ce putea scrie a luat mai mult "senzationalul" si nici acela pe tot. Da informatii putine, incomplete, si pune niste poze nereprezentative. Cel putin despre Sala Dalles. Ea are o poveste mai lunga si mai incalcita, dar nu se spune nimic despre ce au facut comunistii sau cei de dupa, care au incercat sa-i minimizeze impactul si valoarea si au lasat-o sa se degradeze in mod oribil. La un moment dat a fost data pe mana unor rechini imobiliari, dar aspectul si starea precara si riscul seismic ridicat au impiedicat exploatarea sa intr-un mod si mai abject. Acum necesita reparatii si consolidari care costa fabulos, dar nimeni nu pare interesat de asta, desi s-ar putea face cu fonduri europene. Blocul hidos din fatza ei, construit de comunisti ca sa acopere splendoarea salii, a fost renovat, dar sala nu; acopera acum dezastrul unuia din monumentele embematice ale capitalei.

+3 (5 voturi)
tomas frank
18.10.2020, 09:31:46

Poporul n-are nrvoie de cultura , doar mincare , sex si pupat moaste !

+1 (1 vot)
Modifică Setările