Călăraşi

articolul anterior articolul urmator

VIDEO Durerea neştiută a Mariei Lătăreţu. Câţi copii a îngropat şi cum a sfârşit „privighetoarea Gorjului“

0
25 May 2020 05:46:06
Autor: Ionela Stănilă
Maria Lătăreţu a fost supranumită Prinţesa cântecului popular românesc FOTO Adevărul
Maria Lătăreţu a fost supranumită Prinţesa cântecului popular românesc FOTO Adevărul

A fost una dintre cele mai apreciate cântăreţe de muzică populară din România, dar în plan personal a trăit adevărate drame. Maria Lătăreţu, supranumită  „Privighetoarea Gorjului”, „Crăiasa cântecului românesc”, sau „Prinţesa cântecului popular românesc” a cunoscut celebritatea în lume, dar sufletul i-a fost plin de durere.

De la o copilărie cu lipsuri, cea care avea să fie admirată la maturitate de o lume întreagă a fost o persoană nefericită. Puţină lume ştie însă că viaţa sa a reprezentat şi un lung şir de drame: soţul ei a stat nu mai puţin de şapte ani în lagăr, fără să primească de la el nicio veste, apoi a avut şase copii, dintre care cinci i-au murit, singurul supravieţuitor fiind Ion, cel care alături de nora ei, Ioana, aveau să-i fie cel mai mare sprijin în viaţă.
Maria Lătăreţu a murit la nici un an după decesul soţului ei, la 27 septembrie 1972, în urma unei congestii cerebrale, la Româneşti, judeţul Botoşani, imediat după încheierea unui concert pe care l-a susţinut alături de Ion Luican, Laura Lavric şi Ionel Schipoancă. Este înmormântată la cimitirul „Sfânta Vineri” din Bucureşti.
Conform biografiei artistei, Maria Borcan, pe numele avut la naştere, a venit pe lume la 7 noiembrie 1911, la Bălceşti, judeţul Gorj, fiind cel de-al 16-lea copil al familiei lui Ion şi al Mariei Borcan.
 

Cea mai frumoasă grădină din Bălceşti

 
Despre copilăria sa, artista avea să mărturisească, într-un interviu la radio, în anul 1970: „Când am deschis ochii pe lume, m-am pomenit într-o bătătură mică şi săracă, cu două încăperi. Acum nu mai există… Dar grădina casei mele nu am să o pot uita niciodată. Avea gard de jur-împrejur cu stobori împletiţi cu nuiele, iar în interiorul grădinii aveam tot felul de pomi fructiferi, mai mulţi pruni şi meri, iar în faţa casei aveam o mulţime de trandafiri, nalbe, garoafe, gherghine şi o tufă de liliac. Pot să spun că era, poate, cea mai frumoasă grădină din Bălceşti”.
 
Copilăria i-a fost marcată de lipsuri materiale, fiind nevoită să muncească pentru a-şi sprijini familia, însă vocea sa unică şi inconfundabilă a ajutat-o să devină cunoscută. Maria mergea la cules de prune prin sat, unde pentru câţiva bănuţi trebuia să şi cânte, sau mergea la câmp, trudea din greu şi cânta alături de celelalte fete din sat.
 
Talentul muzical a fost moştenit de la mama sa, descendentă a unei familii de lăutari celebri de pe Valea Gilortului, însă se spune că Maria Lătăreţu a învăţat să cânte imitând păsările.
 
La vârsta de 12 ani, cânta deja în taraful lui Ionică Gîlcă din Novaci, apoi la Târgu-Jiu, în taraful fratelui său Ioniţă. La vârsta de 13 ani, fratele artistei, Ioniţă Borcan, îi cumpără o chitară şi o învaţă să se acompanieze.
În 1927, devine cântăreaţa principală a tarafului „Tică Lătăreţu”, viorist şi cântăreţ din Leleşti, care, un an mai târziu îi devenea soţ. Au urmat ani în care ansamblul şi solista cântau din sat în sat, la nunţi sau petreceri, Maria Lătăreţu devenind celebră în întreaga Oltenie.
 

În 1933 ajunge la Bucureşti

 
În anul 1933, ajunge pentru prima dată în Bucureşti, unde a cântat, pentru o scurtă perioadă, la localul „La fânăreasă”. În anul 1937, folcloriştii Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru şi Mihai Pop o descoperă la ea acasă, fiind impresionaţi de vocea şi stilul interpretativ al repertoriului său tradiţional.
Astfel, la 19 iulie 1937, Maria Lătăreţu înregistrează la Bucureşti, primele sale melodii, pe cilindri de fonograf, iar la 29 august 1937, debuta la Radio Bucureşti, în emisiunea „Ora satului”.
 
În 13 septembrie 1937, ea înregistra la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea artistică a reprezentanţilor Arhivei de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români. În acelaşi an, Maria primeşte un contract pentru a cânta la localul lui Marcu Căciularu, din zona Gării de Nord, în anul următor interpretează muzică populară în cadrul „Lunii Bucureştiului”, pentru ca în perioada 1939-1949 să cânte la restaurantul de lux „Dorul Ancuţei”, din actuala Piaţă Lahovary, un loc frecventat de artişti de prestigiu ai vremii.
 
Din 13 martie 1939, cu ajutorul lui Constantin Brăiloiu, cântăreaţa face imprimări pentru casa de discuri Cristal (Electrecord de mai târziu), numeroase alte înregistrări fiind realizate la Radiodifuziunea Română.
În toată această perioadă a continuat să cânte şi cu taraful soţului ei, până în anul 1949, când devine prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor, prima orchestră de muzică populară de stat.
 
„Mă uitai spre răsărit”, „Mai ţii minte, măi, dragă Mărie”, „Lie, Ciocârlie”, „Sanie cu zurgălăi”, „Pe câmpul cu florile” sunt doar câteva melodii de succes din repertoriul său care cuprindea aproximativ 1000 de cântece, din care 104 erau compoziţii personale.
 

A cântat în toată lumea

 
Maria Lătăreţu a realizat numeroase turnee atât în ţară, cât şi în străinătate, printre ţările vizitate fiind Polonia, Cehoslovacia, U.R.S.S., Egipt, Siria, Elveţia, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, sau Iordania.
La Moscova, Maria Lătăreţu a cântat timp de un an, semnând un contract, la restaurantul de artă culinară românească „Dunărea”. A susţinut spectacole extrem de apreciate la „Balşoi Teatr”, unde Aram Haciaturian, marele compozitor al baletului „Spartacus”, a denumit-o „Crăiasa cântecului românesc.”
Pentru cariera sa artistică remarcabilă, a fost distinsă cu medalia „A cincea Aniversare a Republicii Populare Române”, pentru meritele deosebite în promovarea melosului popular – în anul 1952, Ordinul „Muncii”, clasa a III-a – în 1954, cu titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne, „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice” – în 1964 şi cu Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a II-a – în 1968.
 
Puţină lume ştie însă că viaţa sa a reprezentat şi un lung şir de drame: şoţul ei a stat nu mai puţin de şapte ani în lagăr, fără să primească de la el nicio veste, apoi a avut şase copii, dintre care cinci i-au murit, singurul supravieţuitor fiind Ion, cel care alături de nora ei, Ioana, aveau să-i fie cel mai mare sprijin în viaţă.
 
În amintirea marii artiste, începând cu anul 1981, în fiecare an, la Târgu-Jiu, are loc Festivalul – concurs al Cântecului Popular Românesc „Maria Lătăreţu”.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii