Călăraşi

articolul anterior articolul urmator

Ziua cea mai neagră pentru ţăranul român, lăsat şi fără dinţii din gură. Cum a confiscat „teroarea roşie“ tot: de la chiloţi până la bobul de grâu

13
23 Mar 2015 02:18:58
Autor: Ionela Stănilă
În Bărăgan, în 23 martie 1945, comuniştii au confiscat 100 de tractoare Lanz-Bulldog Foto:MNA
În Bărăgan, în 23 martie 1945, comuniştii au confiscat 100 de tractoare Lanz-Bulldog Foto:MNA

Pe 23 martie 1945, guvernul comunist a hotărât ca fermierii să fie deposedaţi de terenuri, bunuri sau imobile. Totul, pentru un singur ţel: colectivizarea.



Considerat„Grânarul României“, Bărăganul a fost confiscat, aproape în totalitate, de regimul comunist. Zeci de mii de hectare de terenuri, conace moşiereşti, utilaje agricole sau animale au luat drumul Cooperativei Agricole de Producţie (CAP).

Imediat după ce sovieticii au ocupat România, în finalul celui de-al doilea război mondial, a fost instaurat regimul comunist condus de Petru Groza. Una din primele decizii luate de noua conducere „roşie“ a fost cea îndreptată împotriva deţinătorilor de terenuri şi exploataţii agricole. Secera şi ciocanul moscovit au tăiat adâncşi în inima Bărăganului. Nimeni nu a scăpat de furia confiscărilor abuzive, conacele boiereşti fiind transformate în puierii, grajduri sau magazii.Ţăranului din Ialomiţa, judeţ care cuprindea pe atunci toată zona Bărăganului, inclusiv judeţul Călăraşi, i s-au confiscat porcul din coteţ, calul din grajdşi chiar lenjeria intimă.

Nu mai aveau ce pune pe masă

Oamenii îşi amintesc şi acum cu mânie cum au rămas fără agoniseală. Mulţi dintre ei spun căle-a fost măturat şi grâul din hambare. „Eram copil, nu-mi dădeam seama de ceea ce se întâmplă, dar părinţii mei s-au îmbolnăvit. Am fost nevoiţi să părăsim casa din comuna Dichiseni şi să ne mutăm la Călăraşi pentru că nu mai aveam ce pune pe masă. La oraş, cu mare greutate, printr-o cunoştinţă, tatăl meu s-a angajat factor poştal şi aşa am reuşit să ne înjghebăm o gospodărie”, spune Ştefania Anghel, 76 de ani, pensionară

Au luat şi vaca din grajd

 „Într-o zi, m-am trezit cu o echipă de oameni de la Partid că au intrat în curte şi mi-au zis că cele patru hectare de pământ vor fi băgate în colectiv. În acea zi, mi-au luat şi vaca. Nu am avut ce să fac... Nimeni nu a vut ce face, ne-au luat tot“, spune  şi Gheorghe Bejgu (85 ani), din comuna Munteni Buzău.
Bătrânul îşi mai aminteşte că naşul său, care a refuzat să predea cele zece hectare de teren şi animalele din curte pe care le deţinea, a fost „săltat“ de comunişti şi dus cu forţa la primărie.

„L-au legat şi vroiau să-l ducă la primărie, să-l oblige să renunţe la pământ. Am înţeles că l-au bătut şi, într-un final, a renunţat la terenuri şi la animale. L-au lăsat doar cu găinile în curte“, spune Gheorghe Bejgu.
De la un capăt al altuia al Bărăganului, echipele de comunişti, conduse de Comisia Judeţeană a Exploataţiilor Agricole, au trecut toate bunurile mobile sau imobile în proprietatea statului.

„Aveam şase pogoane de pământ... Într-o dimineaţă, m-am trezit că îmi intră în curte nişte băieţi în haine de piele, care mi-au pus o hârtie în faţă, pe care scria că renunţ la pământ. Am semnat, ce să fac? Mi-au luat şi calul şi căruţa. Offf, tată... Am trăi vremuri grele atunci. Am prins războiul, în ’46 a venit seceta, în ’47 a fost foamete, ne luaseră şi pământurile... A fost vai şi amar de noi, dar ne-a ţinut Dumnezeu în picioare“, spune şi Ilie Nistor (90 ani), un bătrân din comuna Jilavele.

Conacele, transformate în puierii

În anul 1945, în toată zona Bărăganului, regimul comunist a confiscat 467 de conace, 771 de case, 28.050 de hectare de teren arabil, 300 de hectare de vii, 268,05 de hectare de livezi, 1.315 de hectare de păduri, 266,5 de hectare de bălţi, peste 32.000 de animale, 788 de atelaje agricole cu tracţiune mecanică sau animală şi peste 2.200 de tone de cereale.

Printre capodoperele arhitecturale din Ialomiţa confiscate de comunişti, se numără conacul Bolomey, ferma-model de la Perieţi, conacul de la Maia- Catargi, casa memorială Ionel Perlea din comuna Ograda sau conacul Hagianoff de la Manasia. Acestea au fost transformate în puierii, magazii de depozitare, grajduri sau au fost lăsate în paragină.

O floare de mireasă, indispensabili şi furouri de damă

În „Istoria totalitarismului“, scrisă de Nicolae Ţiripan, actualul director al Arhivelor călărăşene, apar câteva aspecte privind aplicarea decretului 83/1949 din fostul judeţ Ialomiţa. Oamenilor le-au fost confiscate atunci chiar şi obiecte fără valoare, din orgoliul celor desemnaţi să se ocupe de exproprieri sau din dorinţa de a ieşi în evidenţă.

Dintr-un proces verbal încheiat la 15 octombrie 1949 reiese faptul că lui Gogu Sumbasacu, din Călăraşi, i-au fost înapoiate, îmbrăcămintea, lenjeria de corp şi de pat, confiscate greşit. Acţiunea a fost gândită în aşa fel încât, la finalul acesteia, proprietăţile şi stăpânii lor să fie distruse în totalitate. Obiectele confiscate şi, ulterior, înapoiate sunt: 7 flanele de corp, un pardesiu de copil, 2 bluze de damă de lână, 2 pijamale bărbăteşti, fulare, pulovere, cămăşi de damă, 2 şaluri de damă, o rochie de mireasă, un voal de mireasă, o floare de mireasă şi 5 perechi de lenjerie intimă de damă. De asemenea, i-au mai fost luate: 3 perechi de indispensabili, 2 corsete, 10 sutiene, 2 perechi ciorapi bărbăteşti, 4 furouri de damă, o cămaşă de piele de copil şi 9 rochiţe de copil.     

Duşmanii poporului

În scrierile acelor vremuri, cei care deţineau pământ şi averi erau văzuţi ca duşmani ai clasei muncitoare: „moşierii expropriaţi sunt şi nu pot fi decât cei mai îndărjiţi şi înrăiţi duşmani ai celor ce muncesc. Ei au sabotat toate măsurile luate de guvern în sprijinul ţărănimii muncitoare, semănând panică, neîncredere şi duşmănie împotriva puterii de stat a oamenilor muncii.“
Haosul exproprierii a durat aproape trei ani, în anul 1948 fiind confiscate ultimele terenuri din Bărăgan. România a deschis, atunci, o pagină de istorie care a marcat generaţii întregi de oameni: comunismul.
 

Vă recomandăm şi:

Ferma model de la Perieţi, distrusă de colectivizare. Povestea simbolului agriculturii din Bărăganul interbelic, transformat în CAP

Poveştile cutremurătoare ale colectivizării, la Sibiu, de la „întovărăşiri” la CAP-uri. Istoria casei demolate pentru a face loc unor grajduri pentru cai

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

13 Comentarii

Cristian Saileanu
23.03.2015, 08:03:16

Din: Intoarcerea tatalui @babelink.us Şi uite’aşa, într’o bunā zi au apārut diavolii comunişti. Veniserā de la Bucureşti. Cicā sā ne convingā sā intrãm în colectivā. Adicā, ce sā mai ne ascundem dupā degete, sā ne ia pāmântu, pāmântu pe care ni’l lāsaserā bunicii mei şi ai lui taicā’tu. Auzisem noi nişte zvonuri de prin alte sate, dar nimānui nu’i venea sā creadā. Prea erau ciudate zvonurile alea. Se zicea cā nou guven comunist voia ca toţi sā intrām în colectivā, şi cā cei care nu voiau sā semneze le punea pistolu la cap. Cum se poate aşa ceva, ne întrebam noi? Cum, adicā, sā le dām lor pāmântu nostru? De unde sā mai punem mâncare pe masā, dacā dām altora pāmântu nostru? Cum îţi ziceam, într’o zi doi miliţieni îmbrācaţi frumos aşa, în uniforma lor albastrā, parcā îi vād ş’acu, cu chipiu pe cap şi cu bastoanele lor negre în mânā, ne’au bātut la uşā. - Hai pân la primārie,Tudore, i’au spus lui taicā’tu. - Pāi, ce treabā am io la primārie? i’a întrebat el râzând. La primārie duceţi’vā voi. Io n’am nici o treabā acolo. Când o sā am treabā, mā duc. Da acu n’am treabā. - Tudore, a zis unul dintre miliţieni, uitându’se la podeaua prispei, aşa, plictisit, vii de bunā voie sau mai chemām încā patru oameni şi te luām pā sus? Hotārāşte tu, cā pentru noi tot aia e. Taicā’tu şi’a pus pantofii şi a luat’o înspre primārie. Fluiera ca şi când s’ar fi dus la horā, si umbla înalt şi drept şi frumos ca un prinţ de’mi era mai mare dragu sā mā uit la el. Doamne, cum îl mai iubeam. Îl iubeam pentru cum mergea şi pentru cum râdea, şi pentru cum vorbea. Iubeam fiecare bucāţicā din el. Mergea pā drum de parcā coperativa agricolā era aşa, o glumā, iar el avea sā îi convingā sā’l lase în pace şi sā se întoarcā acasā liniştit. Dar io ştiam ce ştiam. Aşa cā m’am îmbrācat fuguţa şi m’am luat dupā el. Când am ajuns acolo însā încuiaserā deja uşile. Am dat iute ocol primāriei şi m’am oprit sub ferestrele încāperii unde ştiam cā îl duseserā. Acolo sā adunau, cā era încāperea mai mare. Ferestrele erau pā jumate deschise, cā era varā, aşa cā io auzeam tot ce sā vorbea înāuntru, mai ales cā sā’ncinsese tārâţa’n ei, şi rācneau din toţi bojocii. - Ce, mā, spunea taicā’tu furios, vreţi voi adicā sā vā dau io semnāturā cā puteţi sā’mi luaţi pāmântu şi animalele? Adicā, aşa, bunā ziua, dā’mi toporu? Pāi ce, credeţi c’am nebunit? Adicā sā muncesc io cot la cot cu toţi beţivii satului, cu toţi puturoşii, cu toate scursurile, cot la cot cu Adrian Nebunu si cu fata lui Zoe care are boala copiilor? Şi pormā sā ne’mpārţim munca? Asta vreţi voi? Pāi ce, credeţi cā am bolunzit? Nici în ruptu capului! Luaţi hârtia asta şi bāgaţi’vi’o unde vā e mai bine. În cur, zic io!

+7 (13 voturi)
Cristian Saileanu
23.03.2015, 08:06:15

Continuare din: Intoparcerea tatalui (Imi cer iertare pt postarea cea lunga, dar prea se potrivea subiectul) - Māi, Tudore, unul dintre miliţeni îi spunea cu milā, de parcā vorbea cu un copil prost, māi Tudore, toţi o sā semneze. Toţi. Pāi, tu vrei s’ajungi în puşcārie? Tu crezi cā ursu joacā de voie, mā? Te’ai prostit dā tot? Dā ce eşti catâr, mā? - Am vāzut noi şi alţii ca tine, zicea o voce necunoscutā. Pânā la urmā toţi au semnat. Da’ unii au ajuns mai întâi în puşcārie ca duşmani ai poporului. - Tu cine eşti, mā? am auzit vocea lui taicā’tu. Cā de loc nu eşti de la noi din sat, nici din satele din prejur. De unde drac ai mai rāsārit şi tu? - Pe mine m’a trimit partidu, striga veneticu cu o voce subţire. - Nu ştii cine este to’arşu Norman Câmpeanu? a zis unul dintre miliţieni plin de respect. To’arşu’ Câmpeanu este şefu comitetului dā colectivizare peste tot judeţu Ilfov. - Māi, Normane, zicea taicā’tu, tu ştii dā când avem noi pāmântu āsta? Şi, la urma urmelor, ia stai sā te’ntreb io, ce fel de nume românesc e āsta, Norman? Unde dracu erai tu şi ai tāi când noi am luat în proprietate pāmântu āsta? Pāi, io am hrisoave cum cā strā-strā-bunicu meu, unu care sā chema Mutu Ioniţā, a primit bucata asta dā pāmânt drept rāsplatā pentru eroism la Plevna. Eroism, mā, Normane, auzi? Şi’a lāsat, adicā, oasele la Plevna ca sā avem şi noi o bucatā dā pāmânt, sā nu crāpām dā foame. Aşa cā, ascult’aici, pāmântu meu o sā rāmâie pentru copii mei, iar tu şi comisia ta va puteţi duce învârtindu’vā unde ş’a’nţārcat dracu iapa. Pā urmā am auzit un zgomot aşa, cum sā spun, o mare tulburare înāuntru, ca şi când s’ar fi mutat mobila, şi nişte gemete şi scremete, ca şi când sā ducea o luptā pā viaţā şi pā moarte în camera aia, şi câteva secunde mai tarziu un pistol aşa, cam cât mana mea, poate un piculeţ mai mare, de, ştiu io, a zburat pā fereastrā. A spart geamu, au sārit ţāndāri peste tot, şi pistolu a cāzut aşa cum era, negru şi plin dā unsoare, la picioarele mele. - Pai, bine, mā, bâzdâganie, mā, slābānogule, am auzit io vocea lui taicā’tu, tu crezi cā io mā sperii dā pistolu tāu? La ce ai tu trebuinţā dā pistol? Vrei sā mā împuşti ca sā’mi iei pāmântu? Pai, uite cā te trimit io dupā pistol, slābāturā!

+8 (12 voturi)
Cristi Nicolae
23.03.2015, 10:34:57

Si uite asa, cu tot felu' de alde- NORMAN s-a reusit sa se distruga TALPA TARII. Si uite asa, cu URMASI ai tot felu' de alde NORMAN SE CONTINUA "OPERA" PLANIFICATA INCA DE PRIN ANII 1866....1881 de "MARILE PERSONALITATI ALE OMENRII" : - FECALA adolphe cremieux - FECALA moses montefiore - FECALA banjamin peixotto...... ... ... ... ... trecand prin alde -normani & co, brucani, rudich, sidorovici, robinsohn-pauker, etc.. etc.. pana la : ... ... ... tot REMIX-ii pe care-i stim din AGLOMERATIA din XII-a 1989... si ..RULEAZA IN CONTIUARE (via gitenstein-i, bercovici, si alte DEJECTII) SA NU AUD PE CAREVA CU "ACUZATII de ......." = FRECTII CU carmel .

+1 (5 voturi)
dracon
23.03.2015, 10:46:59

Dle Saileanu, continua cu reimpropietarirea dupa Iliescu, cand progeniturile lui Adrian Nebunu, si ai lui Zoe si a altor calici , acestia ajunsi activisti PCR au fost numiti de catre ,,organele'' lui Iliescu in comisiile de ,,impropetarire '' au profitat ca si intre 1946-1962 si si-au facut cate o portie serioasa de cateva zeci de hectare iar ptr tine urmasul celor carorara li s-a luat pamantul ,ti s-a dat max 10 ha sau mai putin , ca nu mai era teren de retrocedat. A mai venit o lege ,,legea Lupu'' de restituire totala dar aceasta nu s-a aplicat niciodata , ca au aparut ,,mosierii ''rosii a lui Iliescu si nu au mai lasat nimic din ghiare . Au facut o retrocedare ca sa-si bata joc de bietii romani si uite asa ,fostii calici si betivi cu urmasii lor au ajuns exact ce spunea Lenin ,, sa ne fereasca dumnezeu de burghezia rosie''

+4 (8 voturi)
IulianH
23.03.2015, 11:19:41

Români contra români asa a fost si este ! Bunicii mei aveau 8 ha de pămant arabil si păşune,iaz,livadă,vie,vite,2 cai,cărută,plug,unelte agricole,scule,etc a venit comunismul cu colectivizarea si si confiscat aproape tot, adică pamantul,livada,iazul,caii,caruta,uneltele agricole etc si apoi erau obligati sa muncească la CAP.Le-au mai lăsat grădina din curtea casei si via. Bunicul meu a fost prizonier la rusi cativa ani,după ce a murit prin anii 80 statul român ia confiscat jumătate din grădină,si ia tăiat pomii fructiferi din curte. Toată viata au robit la CAP si aveau norme mari la porumb,sfeclă,mac,etc bani nu aveau că nu erau plătiti cu salar ca orăsenii.Cand s-or pensionat aveau o pensie mizerabilă. Halal romanie.

+3 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (13)

Modifică Setările