Acuzaţii fără precedent aduse Comisiei Europene de Universitatea Babeş-Bolyai: românii sunt discriminaţi, se încurajează „migrarea creierelor“!

Orizont 2020, cel mai amplu program de Cercetare si Inovare derulat vreodată de UE, stabileşte salarii mai mici de circa 10 ori pentru cercetătorii din România comparativ cu cei din Vestul Europei, în ciuda faptului că granturile sunt câştigate prin competiţii la nivel european. Universitatea Babeş-Bolyai critică dur această decizie, arătând că astfel este accentuat fenomenul de migrare a creierelor.

Universitatea Babeş-Bolyai a formulat astăzi, 7 noiembrie 2016, o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, Premierului României şi europarlamentarilor români din Parlamentul European, cu privire la finanţarea şi susţinerea activităţilor de cercetare. Cea mai mare universitate din România critică micşorarea drastică a veniturile din granturile europene pe care le câştigă cercetătorii români. Dacă până acum, un profesor român, expert tip A în cadrul unui proiect european,  câştiga circa 300 de lei/oră (venit brut), venitul acestuia se reduce la 31 de lei/oră. Practic, este suma pe care profesorul respectiv o câştigă de la statul român. Altfel spus, dacă o oră de predat la catedră va fi plătită la fel cu o oră de cercetare depusă la cel mai înalt nivel european. Reamintim că este vorba despre granturi de excelenţă pentru care universităţile din România concurează cu instituţiile de învăţământ din alte state ale UE.  

Cheltuielile academice în cercetarea de vârf

“Politica declarată a Uniunii Europene este de a avea o dezvoltare echilibrată şi echitabilă a ţărilor membre. Nucleul competitivităţii unei ţări este reprezentat de cunoaşterea generată în mediul academic, care oferă soluţii inovatoare ce prezintă apoi un avantaj competitiv al ţării la nivel internaţional, cu impact pozitiv asupra calităţii vieţii şi funcţionării sociale a cetăţenilor.

În trecut, competiţiile academice organizate la nivelul Comisiei Europene (de ex. în Programul Cadru 7/FP7) au pornit de la principiul echitabil, după care cei care câştigă într-un program să se bucure de aceleaşi beneficii, indiferent de unde provin (ex. vestul sau estul Europei). Într-adevăr, aria internaţională a cercetării şi educaţiei este una globalizată, astfel încât cheltuielile academice în cercetarea de vârf (de ex. preţurile cărţilor, taxele la conferinţe şi cursurile de formare etc.) sunt aceleaşi”, se arată în scrisoarea UBB. 

Discriminarea experţilor români 

În scrisoare se arată: “Contractul cadru folosit în programul Orizont 2020 a venit cu precizarea neechitabilă ca salariile din granturile câştigate prin competiţie la nivel european să se raporteze la funcţia de bază a cadrului didactic/de cercetare (interpretare coroborată şi de răspunsul ANCSI nr. 3659/29.09.2016 la adresa transmisă de UBB în luna iulie 2016, prin care se solicita clarificarea articolelor Contractului cadru). În consecinţă, veniturile din granturile europene se reduc drastic (de ex. până la 31 RON/oră pentru un profesor din UBB şi 15 RON/oră pentru un lector din UBB). Altfel spus, deşi câştigăm aceeaşi competiţie, calitatea aurului din medaliile primite este diferită!”. 

Reprezentanţii UBB subliniază că “nu vorbim aici de fondurile europene structurale şi de coeziune, unde scopul nu este în primul rând susţinerea excelenţei, ci a dezvoltării, iar competiţia se organizează în ţară şi, aşadar, este normal să se încadreze la referinţele financiare locale. Vorbim despre competiţii care îşi propun să susţină excelenţa şi competitivitatea, organizate prin unităţi ale Comisiei Europene şi al căror discurs public sugerează că toţi câştigătorii sunt trataţi similar, ca europeni.”

Accentuarea migraţiei creierelor 

Schimbarea din programul Orizont 2020 are, conform UBB, trei consecinţe nefaste, cu efect imediat asupra mediului academic românesc:

(1) Cadrele didactice/cercetătorii cu granturi în derulare doresc să le mute la universităţi din vestul Europei;

(2) Cadrele didactice/cercetătorii care au câştigat granturi europene nu doresc să le contracteze şi/sau caută să le mute în vestul Europei;

(3) Cadrele didactice/cercetătorii performanţi din universităţile româneşti aplică în competiţii europene prin universităţi din vestul Europei.

“Asistăm aşadar la un fenomen de brain drain („migrare a creierelor”), iar în aceste condiţii nu mai poate să fie vorba de reducerea inegalităţilor la nivel european, ci, dimpotrivă, de accentuarea lor”, se arată în scrisoare.

Răspunsul forurilor naţionale şi europene întârzie

“Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin eforturi proprii, a reuşit să ocupe cele mai importante poziţii ale unei universităţi româneşti în clasamentele internaţionale ale universităţilor în 2016. Aceasta, în condiţiile în care bugetul UBB este de cel puţin 10 ori mai mic decât cel al ultimei universităţi din clasamentele de referinţă (de ex. Academic Ranking of Word Universities). În condiţiile impuse însă de finanţarea proiectelor de cercetare prin programul Orizont 2020, asistăm la pierderea şi/sau demotivarea zonelor de competitivitate din UBB, astfel încât nu doar că nu vom reuşi să recuperăm diferenţele faţă de alte universităţi majore ale lumii, dar nu vom reuşi nici măcar să ne mai păstrăm statutul actual.

Cu referire la această situaţie, noi am informat forurile naţionale şi europene competente (care au fost sesizate încă din luna mai a anului curent), dar răspunsul întârzie şi orice întârziere are consecinţe catastrofale asupra mediului academic românesc”, se mai arată în solicitare. 

Ce trebuie să facă preşedintele, premierul şi parlamentarii

UBB  solicită Preşedintelui României, Premierului României şi europarlamentarilor români din Parlamentul European:

(1) Obţinerea unei excepţii pentru România (alte ţări din estul Europei au cerut acest lucru şi l-au obţinut);

(2) Interpretarea constructivă a reglementărilor, în sensul că finanţarea se face conform cadrului/reglementărilor naţionale, aşa cum se întâmplă în Programul Cadrul 7. Interpretarea trebuie să fie explicită şi asumată de Comisia Europeană, pentru a evita situaţia în care, mizând pe anumite neclarităţi, am fi tentaţi să oferim noi local această interpretare, iar apoi să ne găsim în faţa unor anchete ale forurilor de specialitate europene;

(3) Modificarea cadrului existent, pentru un tratament mai echitabil al ţărilor din estul Europei.”

Citeşte şi

PREMIERĂ Primii studenţi şcoliţi în accesarea fondurilor europene

UBB are un oficiu destinat accesării fondurilor europene