Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Alex Fechete, eroul din documentarul „Vin Românii”, în luptă cu Primăria Cluj pentru 2.000 de euro. Modalitatea ciudată prin care romul a pierdut banii

1
2 Mar 2015 16:42:23
Autor: Remus Florescu
Alex Fechete se luptă pentru îmbunătăţirea vieţii romilor de la Pata Rât. FOTO: Remus Florescu
Alex Fechete se luptă pentru îmbunătăţirea vieţii romilor de la Pata Rât. FOTO: Remus Florescu

Alex Fechete, naratorul documentarului de pe Channel 4, „Vin românii”, a fost unul dintre cei 270 de romi care au dat în judecată Primăria Cluj-Napoca. Tribunalul Cluj a condamnat municipalitatea la plata unei daune morale de 2.000 de euro, motivând că Alex şi ceilaţi romi au fost evacuaţi ilegal de pe strada Coastei la Pata Rât, în zona gropii de gunoi. Hotărârea a fost anulată la Curtea de Apel dintr-un motiv ciudat.

2.000 de euro despăgubiri morale este suma pe care au câştigat-o în instanţă, în toamna anului 2013, cei 270 de romi (64 de familii) mutaţi de pe strada Coastei din Cluj-Napoca în zona gropii de gunoi. De asemenea, Tribunalul Cluj a stabilit mutarea romilor în alte locuinţe. Printre aceştia se afla şi naratorul documentarului „Vin românii”, Alex Fechete. El a declarat pentru "Adevărul" că cel mai greu lucru pentru romii care au fost mutaţi de pe strada Coastei este "faptul că locuim aici, la groapa de gunoi". 
 
Romii au fost evacuaţi în decembrie 2010 din 56 de case de pe strada Coastei dintre care multe erau improvizate, nevând condiţii propice de locuire. Terenul pe care se aflau gospodăriile aparţine Primăriei, care a dorit să ridice aici un seminar teologic.  Romii au fost mutat în zona Pata Rât unde li s-au pus la dispoziţie 10 module a câte 4 apartamente pe modul. O unitate locativă este formată din 2 camere în suprafaţă de 9 mp fiecare. Accesul este asigurat printr-un hol aflat în folosinţa comună cu alte 3 unităţi locative, în suprafaţă de 5,10 mp. Fiecare modul are grup sanitar în suprafaţă de 5,60 mp care se află în folosinţa comună a celor 4 unităţi locative. Baia este echipată cu apă rece şi canalizare. Într-un modul locuiesc aproximativ 25 de persoane, iar o familie ocupa o singura cameră şi  este compusă din 4 pana la 10 persoane. 
 
Care a fost motivarea Tribunalului 
 
Tribunalul Cluj a decis că  Dispoziţia Primarului  din decembrie 2010 prin care a dispus desfiinţarea gospodăriilor romilor de pe strada Coastei este ilegală din mai multe motive: 1.nu s-a dispus emiterea unei autorizaţii de desfiinţare a acestora; 2. Decizia a fost pusă în aplicare fără a fi sesizată instanţa de judecată; 3

Dispoziţia primarului a fost pusă în aplicare înainte de a trece termenul de 5 zile lucrătoare de la semnare necesar pentru a fi verificată legalitatea de către prefect. De asemenea, instanţa a reţinut că s-a încălcat prevedearea din Dreptul Civil care stipulează că „Nicio evacuare din imobilele cu destinaţie de locuinţă nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie şi pană la data de 1 martie a anului următor, decât dacă creditorul face dovada că, în sensul dispoziţiilor legislaţiei locative, el şi familia sa nu au la dispoziţie o locuinţă corespunzătoare ori că debitorul şi familia sa au o altă locuinţă corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată”.

De asemenea, condiţiile de trai oferite de Primărie romilor mutat la Pata Rât nu respectă standerdele europene. În motivare se mar arată: „În anul 2008 aceasta zonă- Pata Rât - a fost expertizată şi a fost considerată un sit contaminat, iar situaţia se păstrează pana în prezent. Chiar si martora a simţit izul groapei de gunoi, când am vizitat aceste case modulare. Martora mai relevă faptul că  accesul copiilor la scoală este mult îngreunat, pe de o parte ca străzile nu sunt astfaltate, iar pe de alta parte este o distanta mare între locuintele modulare din ... si statile de transport in comun”.
 
Au fost mutaţi lângă depozitul de deşeuri periculoase
În motivare se mai arată: „Locuinţele modulare unde reclamanţii au fost aduşi sunt plasate la aproximativ un kilometru distanţă de rampa de gunoi de la Pata Rât. Rampa de gunoi  se întinde pe o suprafaţă de 9 hectare şi este de mai mulţi ani în atenţia Comisiei Europene şi a altor instituţii, având în vedere că nu respectă standardele de mediu europene.

Autorităţile au avut la dispoziţie din partea Comisiei Europene un termen pentru a o închide şi ecologiza, termen care a fost prelungit. Locuinţele în care au fost aduşi se află la mai puţin de 300 de metri distantă de depozitul de deşeuri toxice al companiei Terapia Ranbaxy. Conform documentelor furnizate de Agenţia de Mediu Cluj, în acea locaţie se depozitează deşeuri clasificate ca fiind „deşeuri periculoase". Depozitul de deşeuri este prevăzut cu unul sau două canale de ventilaţie, prin care sunt evacuate gazele care rezulta din procesele de descompunere a deşeurilor depozitate acolo”. 
 
"Rampa de gunoi  se întinde pe o suprafaţă de 9 hectare şi este de mai mulţi ani în atenţia Comisiei Europene şi a altor instituţii, având în vedere că nu respectă standardele de mediu europene. Autorităţile au avut la dispoziţie din partea Comisiei Europene un termen pentru a o închide şi ecologiza, termen care a fost prelungit. Locuinţele în care au fost aduşi se află la mai puţin de 300 de metri distantă de depozitul de deşeuri toxice al companiei Terapia Ranbaxy"
 
Decizie Tribunalul Cluj

Ce spune Primăria 
 
În recursul înaintat în faţa Curţii de Apel cluj, Primăria Cluj-Napoca a arătat că dispoziţia primarului de mutare a romilor este legală întrucât art. 33 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 precizează că: "construcţiile executate fara autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului, cat si construcţiile, lucrările si amenajările cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor si comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativa de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se afla construcţia, fara emiterea unei autorizaţii de desfiinţare, fara sesizarea instanţelor judecătoreşti si pe cheltuiala contravenientului".
 
Doar 18 familii locuiau legal pe Coastei
 
Primăria mai arată: „De la începutul anilor 2000, pe amplasamentul situat strada Coastei, locuiau în 4 imobile, aflate în administrarea Primăriei, 18 familii, ale căror raporturi de locaţiune au încetat în anul 2004, respectiv în 2009. în jurul acestor familii s-au instalat, în timp, fara forme legale, prin ocuparea abuziva a domeniului public şi privat al municipiului, prin încropirea de adăposturi improvizate, alte câteva zeci de familii, din care unele erau în grad de rudenie cu acestea.
 
”De asemenea, juristul Primăriei susţine că romii trăiau în condiţii improprii. „In ceea ce priveşte cele 4 imobile în care familiile au locuit iniţial cu chirie, acestea s-au dovedit, în urma unei verificări efectuate în anul 2004, ca fiind foarte deteriorate şi au fost declarate de către comisia de verificare ca fiind improprii pentru locuire. Acesta a fost momentul în care municipalitatea a iniţiat o evaluare a posibilităţilor prin care să ia măsuri care să ducă la oferirea altor locuinţe, mai potrivite pentru locuire. Raporturile locative nu au mai fost prelungite din acest moment (2004), prin acte adiţionale, astfel că, în paralel cu demersurile autorităţii locale privind reglementarea acestei situaţii (găsirea unor alternative de locuire), familiile au continuat să locuiască acolo în baza condiţiilor prevăzute de Codul civil privind relocaţiunea tacită”.
 
„Menţionează că, în plus faţă de aceste 18 familii, evaluarea administraţiei locale a luat în calcul şi existenţa în imediata vecinătate a celor 4 imobile, alipite de acestea, a ocupanţilor construcţiilor improvizate în regim abuziv, atât din punct de vedere al ocupării terenului, cât şi din punct de vedere urbanistic, de către alte familii/grupuri. Amenajările improvizate nu dispuneau de alimentare cu apă potabilă, sisteme de evacuare a apelor uzate, grupuri sanitare, sisteme de alimentare cu gaze şi energie electrică”.
recurs Primăria Cluj-Napoca

Statutul romilor pe strada Coastei
 
Primăria mai arată: „Or, în condiţiile în care persoanele mutate de pe strada Coastei aveau, fie statut de chiriaş ca urmare a aplicării prevederilor relocaţiunii tacite, fie statut de ocupant abuziv al domeniului privat al municipiului - aceasta pe de-o parte, iar pe de altă parte - împrejurarea că autoritatea publică locală a depus diligentele necesare asigurării condiţiilor de locuit cetăţenilor de pe str. Coastei, deşi art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu obligă autorităţile locale să rezolve problemele locative ale unei persoane (a se vedea cauza Marzari contra Italia, 4 mai 1999, 36448/97), conduce la concluzia că drepturile recunoscute cetăţenilor prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu au fost în nici un fel afectate şi nici nu există vreun pericol de a fi afectate. Cât priveşte asigurarea unor condiţii de locuit adecvate, precizează că locuinţele din noua locaţie pe care municipalitatea le-a pus la dispoziţia persoanelor de pe str Coastei asigură confortul acestora, prin aceea că dispun de instalaţii de apă, de canalizare, energie electrică, instalaţii şi obiecte sanitare”.
 
Evacuare sau mutare?
 
Primăria mai susţine că persoanele nu au fost evacuate ci au ales să se mute la Pata Rât. „reclamanţii au solicitat prin cerere scrisă atribuirea unei locuinţe sociale pentru persoanele fără adăpost, solicitări care s-au materializat prin decizia autorităţii de repartizare a locuinţelor şi încheierea implicită a contractelor de închiriere. In situaţia în care reclamanţii erau nemulţumiţi de alternativa autorităţii locale, puteau alege a nu semna acele contracte de închiriere şi, prin urmare, aveau libertatea de a locui (cu respectarea formelor legale şi cu just titlu) oriunde pe raza administrativ-teritorială a municipiului Cluj-Napoca”.
 
„In ceea ce priveşte obligarea autorităţii publice locale la acordarea unor locuinţe într-o altă locaţie, apreciază că această pretenţie este pe de o parte nefondată şi pe de altă parte nerealizabilă, municipalitatea fiind în imposibilitate de a respecta această obligaţie in prezent, motivat pe deficitul locativ în materia locuinţelor sociale. Problema protecţiei sociale în sens general este o chestiune care suportă îmbunătăţiri la nivelul întregii ţări. Statul acordă protecţie socială categoriilor defavorizate potrivit legii, în limita posibilităţilor”, concluzionează Primăria în recurs. 

Ce a decis Curtea de Apel Cluj
 
Curtea de Apel Cluj a decis desfiinţarea deciziei Tribunalului şi retrimiterea spre judecare. De ce? Instanţa care a dat hotărârea a fost greşit sesizată. Astfel, nu o instanţă de drept administrativ trebuia să judece procesul ci una de drept civil. „În concluzie, prezentul litigiu nu se încadrează in niciuna din ipotezele reglementate de art. 8 din legea nr. 554/2004  astfel că, dat fiind faptul că izvorul obligaţiilor rezulta dintr-un contract având o natura civila, atât din punct de vedere al obiectului sau, cat si al raporturilor care se nasc din acest contract, iar in cazul ocupanţilor abuzivi ai domeniului privat, de asemenea, raportul obligaţional este unul de natura civilă. Faţă de aceste aspecte,  competenta de soluţionare a acţiunii revenea, in prima instanţa, Judecătoriei Cluj-Napoca”, se arată în decizie.

Astfel, magistraţii susţin că terenul ocupat de romi pe strada Coastei aparţine domeniului privat al Primăriei Cluj-Napoca. De asemenea, contractul în baza căruia romii ocupau imobilele din zona este unui civil. Competenţa de soluţionare a cazului aparţine instanţei civile. Astfel, au pierdut romii de la Coastei dreptul la despăgubirile morale de 2.000 de euro şi la relocare. Procesul a început de la zero la Judecătoria Cluj. 
 
Citeşte şi:
 
Cum trăieşte eroul serialului britanic „Vin românii“, Alex Fechete: „Când am ajuns la Pata Rât am simţit că nu mai sunt om“
 
EXCLUSIV Eroul documentarului „Vin românii“: „Suntem mai rasişti decât englezii. Cel mai tare m-a durut când românii au susţinut că nu sunt român“
 
Jurnaliştii britanici recidivează. Românii, jigniţi grav şi fără noimă într-un documentar Channel 4
 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Alfonso Della'Disquateka
3.03.2015, 15:12:20

ADEVARULE, STII CUM SE NUMESTE TEXTUL DE MAI JOS? "....eroul din documentarul „Vin Românii”, în luptă cu Primăria Cluj pentru 2.000 de euro. Modalitatea ciudată prin care romul a pierdut banii" PRIN NUMIREA ETNIEI SUBIECTULUI, SE CHEAMA DISCRIMINARE!!!! ARE VREO IMPORTANTA CA SUBIECTUL ESTE ROMAN, MOSAMBICAN SAU PAKISTANEZ?

Modifică Setările