Amenzi şi discursuri despre plăcuţe bilingve la Ziua Maghiarilor de Pretutindeni din Cluj. „Egalitatea înseamnă că legea e lege pentru toţi“

Peste 500 de etnici unguri au sărbătorit, miercuri, 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni printr-un marş paşnic pe străzile oraşului Cluj-Napoca şi depuneri de coroane la plăcuţa comemorativă a lui Petofi Sandor. Patru clujeni au fost amendaţi.

Etnici maghiari, îmbrăcaţi în straie tradiţionale, au mărşăluit pe străzile Clujului cântând piese patriotice şi fluturând steagurile ale României, Ungariei, steagul secuiesc şi cel al Transilvaniei.

Acesta din urmă ar fi fost pricină de discuţii. Jandarmii au sancţionat patru clujeni deoarece nu au respectat recomandările organizatorilor evenimentului. Trei au primit amenzi în valoare totală de 1.500 de lei, iar unul, avertisment scris. Printre cei amendaţi s-a numărat Fancsali Ernő, fost candidat al PPMT la Primăria Cluj, şi Soos Sandor, unul dintre liderii filialei Cluj a Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania.

„De anul trecut nu am aflat că este sau nu ilegal acest steag (n. r. steagul Transilvaniei)“, a declarat jurnaliştilor Soos Sandor. El a arătat si un steag al Transilvaniei mai mic şi a întrebat dacă acel steag e ilegal întrucât sunt mai mulţi etnici maghiari care au mărşăluit cu astfel de simboluri. Iar în Biserica Sfântul Mihail, se puteau vedea destule steguleţe mici cu stema Ardealului.

Un reprezentant al UDMR i-a spus acestuia, în Piaţa Unirii, de faţă cu jurnaliştii, ca nu e binevenit la eveniment: „Organizatorul a precizat că nu sunteţi binevenit cu steagurile astea la manifestaţia pe care o organizează. Nu ştiu care steag. Luaţi legătura cu organizatorul ca să aflaţi condiţiile în care puteţi să mai participaţi la manifestaţia organizată de dânşii si dacă sunteţi binevenit“.

Discuţia aceasta s-a purtat după ce în zona magazinului Sora, aproape de Piaţa Unirii, persoane din organizarea evenimentului – membri UDMR – au atras atenţia jandarmilor că la marş participă şi oameni care nu ar fi trebui să fie acolo.

Despre acest fapt, Csoma Botond, preşedintele UDMR Cluj, spune că nu a văzut nimic, dar că a „înţeles că a fost o problemă cu steagul Transilvaniei. După ştiinţa mea, steagul Ardealului figurează în stema României şi atunci nu înţeleg care e problema“.

După ce a fost amendat, Soos Sandor (foto mai jos) a continuat să ia parte la manifestare, a asistat la ceremonia religioasă şi a depus o coroană.

Reacţia jandarmilor

Purtătorul de cuvânt al Grupării de Jandarmi Mobilă, Marius Ardelean, spune într-un comunicat oficial de presă motivul sancţionării celor patru persoane:

„Chiar dacă manifestarea s-a desfăşurat paşnic şi civilizat, pe timpul marşului spre Catedrala Sf Mihail, şi-au făcut apariţia 4 persoane care au expus steagul Transilvaniei de dinainte de 1918. Organizatorul activităţilor s-a delimitat de acţiunea acestora, cerându-le să nu desfăşoare steagul ori să părăsească manifestarea. Cele 4 persoane au refuzat să dea curs solicitărilor organizatorului, drept pentru care acesta a solicitat sprijinul jandarmilor din dispozitivul de ordine publică. Ca urmare a celor sesizate de către organizator, jandarmii au identificat persoanele şi au aplicat 4 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 1500 lei, conform art. 26, lit f), din Legea 60 din 1991 republicată, pentru ,,refuzul de a părăsi imediat adunarea, dacă măsura a fost dispusă de conducătorii acţiunilor’’ şi nu cum s-a vehiculat pe anumite canale de comunicare, că intervenţia jandarmilor s-a datorat faptului că cele 4 persoane ar fi afişat anumite însemne, respectiv steagul Transilvaniei de dinainte de 1918“.

Boc, marele absent. Plăcuţele multilingve, ”semn clar şi puternic de fraternitate”

După marş, etnicii au luat parte la o ceremonie religioasă în Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj, iar când ceasul a bătut ora 14.00 manifestanţii au pornit în marş pe strada Universităţii spre clădirea fostului Hotel Biasini, unde s-u rostit discursuri şi s-au depus coroane.

„Un semn clar şi puternic de egalitate şi fraternitate ar fi amplasarea plăcuţelor. Nu de frână, ci multilingve: Cluj, Kolosvar, Kalusenburg. Şi cred cu tărie că ar fi, întra-adevăr, o dovadă vie a libertăţii noastre, a tuturor clujenilor“, a subliniat, în maghiară şi română, Porcsalmi Bálint, preşedinte executiv al UDMR, de pe scena amplasată în faţa fostului Hotel Biasini. El a ridicat o mai veche problemă, aflată şi în atenţia instanţei clujene.

„Egalitatea înseamnă că legea e lege pentru toţi, indiferent de naţionalitate. Fraternitate nu înseamnă izolare şi conflict, dimpotrivă. Înseamnă înţelegere şi convieţuire. Şi mai trebuie să înţelegem ceva: dezideratele comunităţii maghiare, ale noastre, nu diminuează drepturile şi libertăţile comunităţii româneşti“, a adăugat acesta. 

Preşedintele executiv al UDMR cere plăcuţe bilingve 

Marele absent de la Ziua Maghiarilor de Pretutindeni a fost primarul Clujului, Emil Boc, care nu a trimis niciun reprezentant la eveniment. Pe scena improvizată în faţa clădirii fostului Hotel Biasini au rostit discursuri, prefectul Clujului, Gheorghe Vuşcan – a citit mesajul premierului României, Sorin Grindeanu, consulul Ungariei la Cluj, Mile Lajos, care a citit mesajul prim-ministrului Ungariei şi lideri UDMR.

Maghiarul ce are în familie români, saşi şi ruşi

Cu steagul secuiesc în mână, Dostol Laszlo (foto mai jos), un clujean trecut de 60 de ani, aştepta, miercuri dimineaţa, să înceapă marşul. „Am origine slavă, dinspre străbunic. Era din Moravia, Cehia“, spune el. 

Povestitor nevoie mare, acesta ne-a zis ce l-a scos miercuri dimineaţa din casă: „Azi ne amintim de Marea Revoluţie Patşoptistă a lui Kossuth Lajos la care au participat foarte mulţi cetăţeni, chiar şi români. Kossuth Lajos a dat un decret în care tot teritoriul Ungariei de atunci, toţi ţăranii erau eliberaţi din iobăgie. Unul dintre cei mai buni ofiţeri au lui Kossuth a fost chiar un român ce a ajuns general în armata Statelor Unite. El a obţinut Alaska pentru americani de la Rusia ţaristă“.

Discuţia cu el e ca o plimbare prin mai multe epoci istorice, te poartă din Europa în America şi Asia, de la Revoluţia din 1848 la formarea SUA la simbolurile de pe steagurile din ziua de azi. Dostal spune că are în familie veri de etnie română care nu ştiu ungureşte şi cu care vorbeşte în română, dar şi că în familia sa s-ar număra saşi şi ruşi.

Grupul mămicilor

La manifestaţie au participat etnicii de toate vârstele. Pe o bancă, lângă Monumentul Memorandiştilor, stăteau trei femei cu bebeluşii lor. „Am venit să sărbătorim. E o sărbătoare naţională pentru noi“, spune Mosoni Gyopa' rka, o studentă în vârstă de 27 de ani.

Ziua de 15 martie e, adaugă mamele, şi un prilej de socializare. „Şi la Revoluţie s-a pornit de la tineri. De a-şi exprima părerea liber. De fapt, asta se sărbătoreşte“, zice o altă mamă, Vásárhely Zsuzsanna, economist de profesie.

Pentru ea, istoria e o lecţie care ar fi bine să fie învăţată, indiferent de etnie: „Consider că e important ca şi copiii noştri să cunoască istoria, să cunoască tradiţiile“. O chestiune pe care o preocupă este credibilitatea informaţiei şi crede că ar fi bine ca un politician să aibă diplomă în Drept ca să stăpânească bine termenii şi conceptele juridice. „Politicianul pus acolo de noi are obligaţia să explice pe limba noastră“, mai spune Vásárhely Zsuzsanna.

Întrebate despre incidentele ce au loc în fiecare an la Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, acestea afirmă că nimeni nu poate fi responsabil pentru comportamentul celuilalt şi cred că propriul exemplu joacă un rol important.

„Nu putem zice nimic. Noi putem arăta exemplul nostru“, e de părere Mosoni Gyopa' rka.

Mai puteţi citi:

UPDATE VIDEO Cum se serbează Ziua Maghiarilor de Pretutindeni la Cluj. Preşedintele executiv al UDMR: „Plăcuţele bilingve ar trebui amplasate”