Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Anunţul cercetătorilor români renumiţi pentru precizia previziunilor lor. Valul 5 dă semne de oboseală

7
9 Feb 2022 17:42:36
Autor: Ştefan Lică
Levente Szasz conduce o echipă de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai. FOTO Arhivă personală
Levente Szasz conduce o echipă de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai. FOTO Arhivă personală

Recunoscuţi pentru acurateţea predicţiilor făcute în legătură cu evoluţia valurilor de pandemie, dar şi privind modul în care este afectată economia şi citaţi în trecut şi de BBC, cercetătorii de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj revin cu veşti optimiste despre cel mai recent val

Levente Szasz este coordonatorul echipei de cercetători care a pus bazele unei platforme în care publică periodic informaţii şi infografice privind evoluţia pandemiei. În proiectul numit „COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor (RoEIM)” sunt implicaţi cercetători ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a UBB. Chiar şi britanicii de la BBC au folosit informaţiile oferite de cercetătorii de la UBB şi au publicat hărţi întocmite de aceştia. Britanicii au fost atunci convinşi pentru că predicţiile anterioare se dovediseră exacte.
 
Acum, clujenii anunţă că valul 5 a ajuns la vârf şi că în curând va urma, pe lângă un scurt platou, şi declinul. „Am ajuns în vârful valului cinci. Modelul nostru de previziune estimează că în cursul acestei săptămâni va începe o stagnare sau chiar o uşoară scădere a numărului de cazuri noi pe zi”, este mesajul postat de cercetătorii clujeni, chiar la începutul acestei săptămâni.
 
Iar cifrele de luni, marţi şi de miercuri arată că au avut dreptate: 17.000 de cazuri luni (însă aici trebuie menţionat că e după weekend, când nu s-au făcut teste), 36.269 cazuri marţi şi 27.346 de cazuri miercuri. Prin comparaţie, în primele trei zile ale săptămânii trecute s-au înregistrat 20.131 (luni, 31 ianuarie), 40.018 de cazuri marti (1 feb) şi 35.802 cazuri (miercuri, 2 februarie)
 

Stagnare şi chiar o uşoară scădere

 
Levente Szasz a detaliat pentru „Adevărul”: „Conform acestui model de previziune pe care îl folosim deja de mai mult de un an în cadrul proiectului nostru prin care încercăm să estimăm evoluţia valurilor acestei pandemii pe termen scurt, ultima previziune arată că am ajuns în vârful valului 5, iar de acum încolo, cel puţin conform calculelor noastre, ne aşteptăm la stagnarea şi deja la o uşoară scădere a numărului de cazuri noi identificate”, spune Szasz.
 
Chiar şi aşa, evoluţia pandemiei pe termen lung rămâne o necunoscută pentru orice expert. Asta în primul rând pentru că virusul a oferit până acum suficiente surprize şi mutaţii încât să apară tulpini din ce în ce mai infecţioase. 
 
Cercetătorul clujean a explicat ce metode utilizează pentru predicţiile lor. „Noi ne uităm la serii de date în timp, utilizăm metode statistice econometrice constatate, cunoscute şi utilizate la nivel global, dar aici sunt nişte factori pe termen lung care ţin de comportamentul unui virus la care noi, economiştii, nu ne pricepem atât de bine. Previziuni mai lungi putem să facem numai în anumite perioade ale pandemiei, cum a fost acea perioadă de creştere dinamică. O perioadă de creştere dinamică poate fi modelată cu aceste instrumente statistice econometrice”, adaugă profesorul. 
 
Infograficul realizat luni arată că valul 5 începe să-şi piardă din intensitate. FOTO: RoEIM
 
Pe lângă metodele utilizate, echipa de cercetători ţine cont de trei factori esenţiali. „Noi luăm în considerare trei factori când elaborăm aceste previziuni. Primul factor ţine, evident, de datele din trecut: cum au evoluat valurile precedente şi cum a evoluat acest val până acum. Al doilea factor este acea rată de reproducere a viruslui, care e un indicator foarte simplu.
 
Atâta timp cât valoarea lui e peste 1, înseamnă că cineva care e infectat va infecta în medie mai mult de o persoană, adică pandemia e în creştere, în expansiune. Când acest indicator R, rata de reproducţie, scade sub valoarea unitară, înseamnă că pandemia sau valul respectiv e în retragere. Noi deja estimăm că acest R e sub această valoare unitară, ceea ce înseamnă că deja am intrat în faza de scădere. Al treilea factor pe care îl luăm în considerare este mobilitatea şi evoluţia mobilităţii populaţiei în România. Pe baza acestor trei factori elaborăm aceste previziuni, pe termen scurt, privind evoluţia pandemiei şi a valului 5”, a precizat Szasz.
 

Ce au prezis până acum s-a şi întâmplat

 
Previziunile de până acum ale cercetătorilor clujeni au fost exacte. Spre exemplu, în vara anului trecut, când foarte mulţi cercetători spuneau că valul 4 va fi mai slab decât cele anterioare, Levente Szasz şi colegii săi atenţionau că urmează, de fapt, un val mai puternic decât toate celelalte. Şi au avut dreptate. Valul 4, provocat de tulpina Delta, a însemnat un adevărat dezastru în România şi nu numai. Apoi, la sfârşitul lunii octombrie, când alţi cercetători afirmau că valul 4 va provoca sute de mii de decese şi va dura până în primăvara anului 2022, echipa de cercetători de la UBB anunţa că acest val şi-a atins limitele.
 
„Ne aşteptăm la o mică scădere dacă ne uităm la întreagă săptămână faţă de săptămâna trecută. Săptămâna trecută şi prognoza noastră a fost de creştere, iar realitatea ne-a arătat că aşa a fost. Acum, avem prima săptămână cu ceva veste bună, deşi avem zile cu peste 10.000 de infectări, iar unele chiar cu peste 15.000. Pe săptămâna în curs ne putem aştepta în continuare la la o uşoară scădere”, explica, la acea dată, Levente Szasz, într-un interviu pentru „Adevărul”.
 
Ceea ce din nou s-a întâmplat, iar valul 4 a scăzut rapid, astfel că a doua jumătate a lunii noiembrie şi decembrie au adus şi de 20 de ori mai puţine cazuri decât la vârf. 
 

Cum a fost afectată economia şi la ce să ne aşteptăm pe viitor

 
Valul 5 a bătut toate recordurile la numărul cazurilor zilnice, însă economia nu a mai fost sufocată, la fel ca la valurile anterioare. Asta şi pentru că autorităţile şi populaţia au fost mai bine pregătite, iar firmele au reuşit să se adapteze. În plus, cazurile care au necesitat tratament în spitale au fost mult mai reduse, iar cifrele arată că mortalitatea este mult mai aproape de gripă decât de ceea ce s-a întâmplat în alte valuri.
 
„Chiar dacă acest val a adus recorduri de infectări, dacă ne uităm la perspectiva economică observăm faptul că economia e tot mai puţin afectată. Sau, ca să spunem altfel, agenţii economici, actorii economiei naţionale, deja au învăţat din această pandemie şi au reuşit cât de cât să se adapteze la condiţiile date, respectiv la restricţii. În continuare există un impact negativ, şi trebuie să menţionăm şi acest aspect. Există un impact negativ mai cu seamă în sectorul serviciilor, însă acesta e mai restrâns comparativ cu valurile anterioare, când am avut măsuri mai dure.”
 
Levente Szasz spune că lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă România ar fi ales, la fel ca în primul val din 2020, să apeleze la lockdown. Într-un astfel de scenariu ar fi fost un adevărat dezastru economic, care ar fi dus la falimentul multor firme, iar şomajul ar fi atins cifre nemaiîntâlnite. „Dacă am fi avut un lockdown, am fi avut un dezastru. În cadrul lockdown-ului din 2020 am avut cel mai devastator impact asupra economiei, după care au urmat valuriule 2 şi 3 cu multe incertitudini. Din păcate, şi incertitudinile au avut un impact ridicat asupra fenomenelor şi proceselor economice”, a mai afirmat cercetătorul.
 
Întreaga lume pare să fi învăţat lecţiile primelor valuri, cu excepţia ţărilor care au recurs din nou la un lockdown cu impact devastator pentru propria economie. Vestea bună ar fi că ne vom întoarce la normalitate, cel puţin pe termen lung. „Desigur, din perspectivă epidemiologică nu putem să ne pronunţăm pe termen lung, dar se pare că din punct de vedere economic putem să ne adaptăm la acestă situaţie, la acest virus, ca la o gripă sezonieră şi să continuăm, pe cât e posibil, activităţile în fiecare sector economic”, a conchis Szasz.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 
Război sau pace? Teoria jocurilor poate „ghici” ce va face Putin în Ucraina
 
Previziunile unui specialist despre scumpirile la energie şi la produse din România INTERVIU
 
Cercetător clujean, despre valul 4  al pandemiei: „Avem prima săptămână cu ceva veste bună”

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Ionel Marcu
9.02.2022, 17:56:04

Deci să înțelegem că varianta Omicron e de fapt...Omega? Mira-m-aș!

-1 (1 vot)
john pope
9.02.2022, 18:00:48

Dă care bibisi e vorba, ăl de Anglea sau ăl de Varan?

-1 (1 vot)
A Giap
9.02.2022, 18:14:17

A inceput sa bata Wind of change. Unde sunt provaduitorii apocalipsei, lock-down total, epidemiologul Jumanji, pshiatrul Diaconu, expertul Chereches ? Si-au luat medicamentele ? A-ti inceput sa difuzati si alte pareri ?

+3 (3 voturi)
Augustin Man
9.02.2022, 19:06:10

@Dlui A Giap: A-m!

0 (2 voturi)
m lupascu
9.02.2022, 20:06:08

- rapila si esede direct responsabili pentru decesul a 224 cetateni - 176-83=93 - 131+93=224

-1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările