Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

BI-INTERVIU: Un psiholog şi un teolog luptă pentru conducerea UBB, cea mai mare universitate din România, cu un buget de 120 de milioane de euro/an

42
29 Feb 2020 11:52:14
Autor: Remus Florescu
UBB este cea mai bine clasată universitate din România în topurile internaţionale. FOTO: Remus Florescu
UBB este cea mai bine clasată universitate din România în topurile internaţionale. FOTO: Remus Florescu

Cea mai mare universitate din România în ceea ce priveşte numărul de studenţi, Babeş-Bolyai, îşi caută rector. La alegerile care vor avea loc săptămâna viitoare, în 3 martie, s-au înscris doi candidaţi: profesorii universitari Daniel David şi Ioan Chirilă. „Adevărul” a realizat un interviu în oglindă cu cei doi competitori, în care aceştia sumarizează viziunea lor asupra dezvoltării universităţii.

Cea mai bine clasată universitate din România în topurile internaţionale îşi caută rector. Universitatea Babeş-Bolyai este cea mai mare din România din punct de vedere al numărului de studenţi – circa 50.000 -, având un buget de circa 120 de milioane de euro anual şi peste 4.000 de angajaţi. 
Impactul direct în economia locală, estimat în 2015, a fost de 200 de milioane de EURO. 
 
La alegerile care vor avea loc în data de 3 martie s-au înscris prof. univ. dr. Daniel David, care a deţinut funcţia de prorector pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice şi preotul profesor univ. dr. Ioan Chirilă, fost preşedinte al Senatului UBB. 
 
 
Daniel David (n. 23 noiembrie 1972, Satu Mare) este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health. În prezent (2009-) este profesor asociat (adjunct professor) şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală. De asemenea, a fost membru al Scientific Review Group în Social Sciences în European Science Foundation. Din 2016 este prorectorul UBB pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice şi directorul executiv al Institutului STAR-UBB. În anul 2017 a fost ales preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România. Vezi mai multe AICI
 
 
Ioan Chirilă este preot, prof. univ. dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Babeş‑Bolyai, Cluj‑Napoca. A condus granturi naţionale şi internaţionale, creând cooperări internaţionale importante pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă şi pentru Universitatea Babeş‑Bolyai. A fost preşedintele Senatului Universităţii Babeş‑Bolyai (2012-2020). Din 2019 este responsabil cu asigurarea calităţii în proiectul POCU/379/6/21/123894 „Azi Student, Mâine Antreprenor” (UBB) şi în proiectul POCU/379/6/21/124662 „Antreprenor UBB”. Din 2016 a fost director ştiinţific în proiectul POC ID P_40_374 „UBB-TeMATIC-Art – „Parteneriat pentru transferul de tehnologii inovative şi materiale avansate în domeniul artelor vizuale (producţie, conservare, restaurare)” (UBB). În perioada 2007-2012 a fost director (şi fondator) al Centrului de Bioetică UBB. Mai multe aici.
 
„Adevărul” le-a pus celor doi profesori universitari o serie de întrebări despre cele mai importante probleme pe care le vor avea de gestionat. 
 
Ce vor face în legătură cu: 
 
- dezvoltarea cercetării
 
- lipsa locurilor în cămine
 
- lipsa spaţiilor didactice
 
- creşterea veniturilor cadrelor didactice
 
- pentru creşterea numărului de absolvenţi în IT
 
- colaborarea cu mediul privat în domenii precum hi-tech
 
- relaţia dintre cercetare şi activitatea didactică
 
Sunt câteva întrebări la care cei doi candidaţi au răspuns. 
 
 
Vineri, 28 februarie, a avut loc o confruntare directă a celor doi candidaţi în Aula Magna a UBB. 
 
 
Adevărul: Care sunt cele mai importante 3 măsuri din programul dumneavoastră pe care le veţi adopta, în eventualitatea în care veţi deveni rector al UBB. Vă rog să precizaţi şi resursele necesare, procesul prin care acestea pot deveni realitate (unele pot ţine de decizia rectorului, altele trebuie luate de forurile de conducere ale UBB sau de de avize de la anumite instituţii – Ministerul Educaţiei spre exemplu) şi termenul în care le veţi pune în aplicare (nu doresc o dată exactă, ci măcar un an în care vă gândiţi să începeţi implementarea acestora şi cam cât ar dura ca acestea să devină realitate). 
 
Daniel David: Măsurile pe care le-aş propune ca rector în faţa comunităţii UBB, pentru a decide împreună cum să le implementăm, trebuie derivate explicit din programul “ProUBB+: UBB universitate world-class prin încredere şi deschidere” (vezi pentru detalii la danieldavid.ro), pentru care am fost votat/ales de colegii mei. Deşi m-ar fi ajutat să enumăr zece măsuri pentru un întreg mandat, dacă trebuie să aleg trei, aş spune astfel: 

(1) Relansarea componentei didactice, printr-o revitalizare (upgradare) a laboratoarelor didactice, aşa cum sunt acestea definite în diverse domenii/facultăţi. Acest lucru va permite modernizarea modalităţilor de predare/învăţare, în beneficiul studenţilor şi în contextul unor politici propuse de noul Consiliu Didactic al UBB (pe care l-am iniţiat ca prorector în 2019). Resurse: proiecte naţionale/internaţionale şi/sau resurse interne (unele deja disponibile). Nu poţi cere performanţă didactică fără a asigura prerechizitele necesare;

(2) Relansarea componentei de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), prin modernizarea infrastructurii de CDI. Resurse: proiecte naţionale/internaţionale şi/sau resurse interne (unele deja disponibile). În paralel, trebuie continuat demersul pentru obţinerea accesului universităţilor de cercetare avansată la finanţare de bază pentru componenta de CDI. Nici aici, nu poţi cere performanţă CDI fără a asigura prerechizitele necesare;

(3) Implementarea planului individualizat/personalizat de carieră, cu reconsiderarea adecvată, pe lângă punctele 1 şi 2, a componentei de relaţie cu societatea. Resurse: Nu necesită resurse suplimentare majore, ci mai ales reorganizarea celor existente.
Aceste măsuri se pot lua în contextul mai larg al regândirii componentei administrative (în logica că administraţia serveşte academicul, nu îl condiţionează) şi al proiectelor de facultăţi elaborate de fiecare facultate în parte; trebuie să ne redobândim încrederea că avem dreptul să visăm realist despre cum ar trebui să arate facultatea noastră într-o normalitate a mediului academic european. 
 
Ioan Chirilă: O primă măsură vizează activitatea de cercetare. Doresc o evaluare a centrelor de cercetare din UBB sub aspectul performanţei şi al conectării cercetării la cercetarea europeană şi la cea desfăşurată în marile centre pe plan internaţional. Mă gândesc inclusiv la adaptarea temelor noastre de cercetare la cele care au pregnanţă şi se manifestă ca o urgenţă în planul cercetării europene şi mondiale. Am în vedere teme legate de încălzirea globală, energia verde, nanotehnologii, inteligenţă artificială, comunicare digitală, bioetică şi biopolitică, probleme de locuire şi migraţie, redefinirea locului umanioarelor în fundamentarea ştiinţelor, aspecte privind democratizarea societăţilor în tranziţie, teme privind rolul pluralismului şi multiculturalismului în situaţii de criză şi conflict etc. 

O a doua măsură vizează sporirea eficientizării activităţilor didactice prin utilizarea platformelor online pe care universitatea le are la dispoziţie. Ele sunt folosite cu mult succes în învăţământul la distanţă. Doresc o utilizare a beneficiilor aduse de comunicarea şi dezvoltarea informaţională şi cea digitală pentru toti studenţii UBB.

O a treia preocupare a mea vizează digitalizarea activităţilor administrative, în toate situaţiile în care aceasta este posibilă. În programul meu am în vedere informatizarea şi digitalizarea procedurilor administrative, astfel încât să se producă o limitare a birocraţiei, o simplificare a procedurilor şi a unor operaţiuni financiare şi administrative; simultan cu scaderea factorilor de stres si a cauzelor de surmenaj. 

Resursele financiare există în finanţarea de bază, în sumele atrase din proiecte, în resursele extrabugetare ale UBB şi în sumele realizate din utilizarea eficientă a infrastructurii tehnice şi ştiinţifice a UBB – cu maximă deschidere spre mediul de afaceri, spre celelalte Universităţi şi spre societate.
   
Profesorul univ. dr . Daniel David.FOTO: Arhivă personală
 
Adevărul: Sumarizaţi într-o frază esenţa programului dumneavoastră.
 
 
Ioan Chirilă: Universitatea este un spaţiu al predării, cercetării şi creativităţii ştiinţifice şi culturale, al exprimării libertăţii şi demnităţii individuale şi profesionale. Am sintetizat programul meu în triada calitate, competenţă şi cercetare, pe care am asociat-o cu un model de guvernanţă competitivă, umană, eficace. În acest context chem societatea academic universitară la o acţiune comună responsabilă în care tradiţia şi excelenţa comunităţii noastre universitare să se poată bucura de contribuţia pe care o aduce la dezvoltarea comunităţii şi de recunoaşterea internaţională pe care o merită.
 

Daniel David: Fraza: Am spus în program că UBB trebuie să devină o universitate clujeană care joacă după regulile europene în mediul academic internaţional, (1) printr-un demers strategic, dar non-directiv, (2) centrat pe performanţă academică (didactică şi ştiinţifică), dar în zona proximei dezvoltări şi a satisfacţiei profesionale/calităţii vieţii la locul de muncă/studiu, (3) cu aprecierea multiculturalităţii şi recunoaşterea diversităţii culturilor organizaţionale din UBB, dar ancorate în modele internaţionale specifice domeniului, (4) cu încurajarea diversităţii opţiunilor academice ale cadrelor didactice/cercetare, dar definite clar şi (5) cu angajamentul ca demersurile administrative să servească dezvoltarea, nu să o condiţioneze.
După cum am menţionat în program, urmându-l, UBB devine prima universitate a ţării – generatoare de caractere şi competenţe, de buni cetăţeni, fiind o sursă de bunăstare bazată pe cunoaştere pentru Cluj, pentru Transilvania şi pentru întreaga ţară, un reper fundamental în ştiinţa şi cultura naţională – şi, totodată, o universitate de referinţă la nivel internaţional, promovând cultura română şi contribuind la dezvoltarea unei civilizaţii umane bazate pe cunoaştere. 



Adevărul: Trei măsuri pe care le veţi lua în vederea intrării/avansării UBB în topurile internaţionale precum Shanghai. Vă rog să precizaţi mecanismul de luare a deciziei, resursele necesare şi termenul în care le veţi pune în aplicare?

Daniel David: Aş începe prin a spune că pentru mine rankingurile nu sunt un obiectiv în sine, ci mai ales un mijloc serios de diagnostic internaţional şi de ghidaj intern pentru politici academice de tip evidence-based (astfel încât acestea să nu fie ghidate de umori personale sau de subiectivisme limitative).

Revenind la întrebare, lucrurile sunt mai complexe aici, deoarece topuri diferite necesită indicatori diferiţi. Spre exemplu, unele topuri implică doar componente de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), altele adaugă şi componenta didactică, iar altele şi pe cea de relaţie (socio-economică) cu societatea. În cazul specific al clasamentului Shanghai, UBB ocupă deja, prin politicile pe care le-am implementat ca prorector, prima poziţie din România şi o poziţie onorabilă la nivel internaţional, ţinând cont de bugetul pe care îl avem (inclusiv de legislaţia naţională care în multe situaţii nu ne ajută). Dar ca să revin concret la întrebare, mai precis spus, pentru a avea o poziţionare bună în clasamentul Shanghai, UBB trebuie să aibă de la publicaţii indexate Web of Science (ex. SCI/SSCI), în reviste cu factor de impact cât mai crescut (pentru domenii), citate cât mai bine şi realizate în colaborări internaţionale (pentru domenii), până la publicaţii în revistele Nature/Science. La UBB am implementat deja din 2016 un program de susţinere a acestui tip de rezultat ştiinţific, mecanism pe care îmi propun să-l continui. Mai concret, vezi aici şi aici măsurile deja implementate, precum şi răspunsul de la întrebarea 11.  
   
Ioan Chirilă: Internaţionalizarea activităţilor didactice şi de cercetare va fi pentru mine o preocupare permanentă. Intrarea în topurile internaţionale nu este pentru noi un scop în sine. Este mai degrabă o recunoaştere a realizărilor şi a prezenţei noastre în structurile semnificative pe plan internaţional. Trei măsuri pe care le voi avea în vedere sunt: 
 
1) racordarea cercetărilor noastre la temele de cercetare de actualitate şi participarea la cercetări comune cu partenerii pe care îi avem în colaborările noastre internaţionale tradiţionale şi cele pe care le vom iniţia în perioada următoare;

2) modernizarea practicilor didactice prin schimburi de experienţă oferite de programele europene pentru studenţi, cadre didactice şi personalul administrativ şi prin invitarea de profesori din străinătate care să predea în programele noastre desfăşurate în limbi de circulaţie internaţională dublată de dezvoltarea programelor în care profesorii noştri predau periodic în programe la universităţile partenere;

3) valorizarea dimensiunii multiculturale a UBB, atât cea care priveşte pluralismul lingvistic şi pluralismul religios cu care Universitatea noastră se mândreşte, cât şi în ceea ce priveşte diferitele limbi şi culturi pe care le dezvoltăm în programe la Facultatea de Litere, în alte facultăţi şi împreună cu diferitele centre culturale cu care UBB colaborează.

Toate acestea se pot realiza cu resursele pe care Universitatea le are la dispoziţie din surse bugetare şi extrabugetare, se pot realiza într-un interval scurt de la preluarea mandatului şi trebuie să fie o preocupare permanentă a Rectorului, a echipei de conducere, dar şi a fiecărui cadru didactic şi cercetător.
 

REALIZĂRI OBŢINUTE ÎN FUNCŢII DE CONDUCERE

 
Adevărul: Aveţi experienţă într-o funcţie de conducere universitară, menţionaţi cele mai importante trei realizări pe care le-aţi obţinut în această calitate.
 

Ioan Chirilă:  Mai întâi aş putea menţiona, printre multe altele, activitatea ca decan şi realizările legate de acomodarea curriculară a Facultăţii de Teologie Ortodoxă la structurile prevăzute de procesul Bologna; modernizarea spaţiilor existente, lansarea proiectului noului Campus teologic N. Ivan etc.
 
În al doilea rând aş enumera contribuţia adusă la dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin organizarea şi dezvoltarea  unor Centre de cercetare (interfacultăţi, interuniversitare): Centrul de studii ecumenice şi interreligioase; Centrul de Bioetică; Asociaţia de dialog Ştiinţă Religie/Teologie.

Aş putea menţiona inclusiv contribuţia mea în calitate de membru al bordului ştiinţific al primei reviste din UBB şi din România din domeniul ştiinţelor umaniste inclusă în mult râvnita bază de date ISI, Web Of Science. 
În al treilea rând, la nivelul Universităţii, în calitate de Preşedinte al Senatului UBB, am contribuit în mod semnificativ la promovarea prin deciziile Senatului a noi direcţii de cercetare, a acomodării UBB la documentul de politici lingvistice europene, la realizarea Cartei UBB conform eticii şi legislaţiei universitare europene şi transatlantice şi multe altele.

Daniel David: Ca prorector al UBB pentru cercetare, competitivitate-excelenţă şi publicaţii ştiinţifice am avut un rol determinant în:

(1) Vizibilitatea/impactul UBB în clasamentele internaţionale ale universităţilor (din 2016, conform Metrankingului Universitar, UBB este prima universitate din România în rankingurile internaţionale ale universităţilor) (am propus politicile de competitivitate în această direcţie şi coordonez implementarea lor);

(2) Dobândirea de către UBB a statutului de universitate internaţională de excelenţă în predare şi cercetare (QS****) (am iniţiat, pregătit şi am coordonat implementarea auditului internaţional);

(3) Dobândirea de către UBB a distincţiei europene Human Resources Award for Excellence (HRA for Excellence), ceea ce arată că UBB se află în procesul de implementare a mecanismelor de referinţă de la nivel european în ceea ce priveşte funcţionarea instituţională (am iniţiat, pregătit şi coordonez implementarea reformei instituţionale pe această direcţie).

 

Preotul prof. univ. dr Ioan Chirilă


CELE MAI IMPORTANTE LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE PUBLICATE


Menţionaţi cele mai importante trei lucrări de cercetare pe care le-aţi realizat în cariera dumneavoastră universitară.
 
Daniel David: Ca să nu mă duc în alt secol sau deceniu, dintre cele din ultimii 10 ani, le-aş menţiona pe acestea:

(1) David, D., Lynn, S., & Montgomery, G. (Eds. 2018). Evidence-based psychotherapy: The state of science and practice. Wiley, New York.

o Lucrare în care am propus un nou sistem de clasificare a psihoterapiilor. Am avut contribuţii la mai multe capitole, implicându-i de asemenea în sistemul de clasificare propus de mine pe unii dintre cei mai importanţi specialişti în domeniu de la nivel internaţional. Lucrarea este  indexată în sute de biblioteci internaţionale (cf. WorldCat)

(2) David, D., Cristea, I., & Hofmann, S. G. (2018). Why cognitive behavioral therapy is the current gold standard of psychotherapy. Frontiers in Psychiatry, 9(4), 1-2.
o Este cel mai vizibil articol (most viewed) publicat în Frontier Psychiatry (Psychopathology - din 2007) (Q1).

(3) David, D., Lynn, A., & Ellis, A. (Eds. 2010). Rational and irrational beliefs in human functioning and disturbances; Implication for research, theory, and practice. Oxford University Press, London, UK.
o Lucrarea este editată cu unul dintre fondatorii domeniului (Albert Ellis a fost, în analizele de specialitate din 1982, considerat în SUA/Canada mai influent ca Sigmund Freud în domeniul psihoterapiei). Am avut contribuţii la mai multe capitole. Lucrarea este indexată în sute de biblioteci internaţionale (cf. WorldCat)
 
Ioan Chirilă: Aş putea menţiona, printre altele, cercetările mele materializate în publicaţii precum:
Fragmentarium exegetic philonian II, Nomothetica – repere exegetice la Decalog, Ed. Limes, Cluj- Napoca, 2003. 
 
The Dia-logos between theology and Science. Meeting through the Word, Ed. Renașterea, Cluj- Napoca, 2009.
 
Ternaire et Trinité, homogène, hétérogène et l’«état T» – Une évaluation théologique du discours lupascien sur le tiers inclus”, în volumul A la confluence de deux cultures. Lupasco aujourd’hui, Editions Oxus, Paris, 2010, pp. 54-78.
 

CÂT DE UŞOR SE VA AJUNGE ÎN AUDIENŢĂ LA RECTOR

   
Care vor fi paşii pentru orice angajat didactic al UBB să ajungă în audienţă la rector? Şi, în medie, aproximativ cât va dura?
   
 
Ioan Chirilă: Aşa cum s-a întâmplat pe parcursul deţinerii funcţiei de Preşedinte al Senatului, am avut mereu o disponibilitate foarte mare de a mă întâlni cu oamenii şi a căuta soluţii pentru rezolvarea problemelor lor. Audienţele se vor realiza în cel mai scurt interval posibil, în funcţie de programul rectorului şi al celui care solicită o audienţă. Întrevederea şi căutarea de soluţii vor fi realizate în cel mai scurt timp posibil. Desigur, mizez aici şi pe faptul că o serie de probleme specifice le voi rezolva împreună cu echipa mea de prorectori. Nu trebuie să existe nici un fel de bariere în comunicarea dintre echipa managerială şi membrii comunităţii noastre universitare sau în raporturile cu diferite persoane care beneficiază de deschiderile oferite de UBB.
Colegii universitari şi cei interesaţi din cetate au avut şi vor avea posibilitatea de a mi se adresa şi în formă electronică.


Daniel David: Pentru a evita populismul, din experienţa realistă ca protector aş spune că procedura poate să fie aşa (dar sunt deschis la sugestii de îmbunătăţire):

a. De preferat solicitare scrisă pe email (dar şi varianta în care se depune solicitarea doar la registratură sau direct la secretariatul rectoratului);

b. În funcţie de problema semnalată şi de urgenţă, timpul de aşteptare va fi de maximum o săptămână pentru întâlnirea cu rectorul (sau cu un reprezentat al acestuia, dacă rectorul va fi plecat din Cluj-Napoca mai mult de o săptămână);
 
c. Dar ca angajament, aşa cum mi-am obişnuit deja colegii ca prorector, în regim de urgenţă sau de timpul disponibil pe care îl am, ne putem întâlni oricând atunci când este nevoie de mine!  


ANGAJAREA ŞI PROMOVAREA


Care va fi politica cu privire la angajarea de noi cadre didactice? Dar cea legată de promovare? Există anumite facultăţi care modifică, anual, condiţiile de promovare, consideraţi că este normal? 
 
Daniel David: Politica faţă de angajarea/promovarea cadrelor didactice şi de cercetare am prins-o detaliat în programul de candidatură, deoarece face parte din mecanismul HRA for Excellence pe care UBB îl implementează deja şi pentru care UBB va fi evaluată în iarna anului 2020 de către Comisia Europeană. De aceea, transparenţa şi calitatea, alături de echilibru între dinamism şi stabilitate, sunt factori de referinţă. Ca exemplu, am implementat următoarele aspecte relevante (pentru detalii vezi la danieldavid.ro programul de candidatură, în Anexa 1): 
 
IV.3. Egalitatea de şanse şi reprezentarea de gen

Non-discriminarea. UBB nu va discrimina cadrele didactice şi cercetătorii pe criterii de gen, vârstă, origine etnică, naţională sau socială, religie sau orientare sexuală, limbă, dizabilităţi, opinii politice sau condiţie economică.

Drepturi contractuale egale se asigură prin prevenirea tratării discriminatorie a angajaţilor pe durată determinată în raport cu angajaţii permanenţi; prevenirea abuzurilor rezultate din utilizarea contractelor pe durată determinată succesive, îmbunătăţirea accesului la instruirea angajaţilor cu durată determinată şi asigurarea faptului că lucrătorii angajaţi temporari sunt informaţi cu privire la posturile permanente disponibile.

Echilibrul de gen. UBB vizează proceduri care reglementează echilibrul reprezentativ între femei şi bărbaţi la toate nivelurile de personal, inclusiv la nivel de monitorizare şi de conducere. Comisiile de selecţie şi de evaluare trebuie, de asemenea, să fie echitabile din punctul de vedere al reprezentării de gen.

IV.4. Recrutare şi evaluare

Transparenţa selecţiei resursei umane. Mecanismele de atragere şi de integrare a cadrelor didactice şi a cercetătorilor în UBB trebuie să fie deschise, eficiente şi transparente.

Sincronizarea recrutării cu practicile europene şi internaţionale. UBB va utiliza toate instrumentele disponibile, în special resursele online accesibile la nivel internaţional sau global(cum ar fi portalul pan-european al mobilităţii cercetătorilor (http://europa.eu.int/eracareers), pentru a alinia condiţiile de angajare la sistemul de recrutare internaţional.

Vizibilitatea şi accesibilitatea anunţurilor de angajare. Acestea vor conţine o descriere amplă a cunoştinţelor şi a competenţelor necesare, evitând un limbaj hiperspecializat pasibil de a descuraja potenţialii candidaţi. De asemenea, anunţurile vor include o descriere a condiţiilor de muncă şi a drepturilor angajatului, inclusiv a perspectivelor de dezvoltare a carierei.

Menţinerea standardelor ridicate pentru recrutarea personalului didactic şi de cercetare. În acord cu avantajele oferite de UBB angajaţilor săi, cerinţele de performanţă ale instituţiei trebuie să rămână la standarde superioare în raport cu cerinţele şi oferta universităţilor din România. În acelaşi sens al consolidării performanţei, strategia UBB prevede inaugurarea posturilor ocupate prin concurs, pe perioadă determinată, de către specialişti recunoscuţi pe plan internaţional.

Consolidarea structurilor de asigurare a calităţii la nivelul facultăţilor. UBB încurajează activitatea comisiilor pentru evaluare şi asigurare a calităţii (CEAC) de la nivelul facultăţilor, dar şi mecanisme democratice, prin implicarea studenţilor în procesul evaluării.

Evaluarea performanţei prin criterii transparente şi scientometrice. UBB propune elaborarea unor indicatori stabili şi cuantificabili de evaluare a performanţelor academice şi didactice, în congruenţă cu criteriile circuitului academic internaţional: calitatea şi cantitatea publicaţiilor ştiinţifice, participarea la conferinţe naţionale şi internaţionale, rezultate şi premii relevante în domeniul activităţii didactice propriu-zise.

Evaluarea continuă. Calitatea activităţii personalului didactic şi de predare angajat, dar şi a unităţilor de cercetare va fi supusă unui examen de analiză periodică (la fiecare 3 ani), prin coroborarea criteriilor de performanţă în vigoare la nivel naţional cu indicii stabiliţi de comunitatea academică a UBB în fiecare domeniu.

Stimularea şi popularizarea rezultatelor ştiinţifice şi didactice excepţionale. Ca o universitate de tip world class, UBB îşi propune să semnaleze şi să recompenseze personalul care contribuie la competitivitatea internaţională a instituţiei, printr-o serie de programe (Institutul StarUBB) şi activităţi specifice: sprijinirea financiară a publicaţiilor indexate Web of Science, Interviurile UBB Excelenţă, susţinerea financiară a participării la conferinţe internaţionale de prestigiu, premii anuale ştiinţifice şi didactice.
 
Ioan Chirilă: Sunt adeptul descentralizării deciziei. Cred că în primul rând la nivelul Departamentelor trebuie să fie luate astfel de decizii. Am în vedere că politicile de personal ale Departamentelor trebuie corelate cu nevoile Facultăţilor şi cu strategia de dezvoltare a Universităţii, dar deciziile trebuie luate în mod democratic pornind dinspre Departament spre Universitate, atât în privinţa angajărilor cât şi în ceea ce priveşte promovarea cadrelor didactice şi a cercetătorilor.

A existat în ultima vreme o instabilitate şi imprevizibilitate în ceea ce priveşte criteriile care trebuie îndeplinite pentru promovare, dar aceasta s-a datorat îndeosebi schimbărilor impuse dinspre minister ca prevederi pentru învăţământul universitar, în funcţie de diferite specializări. Ceea ce noi vom face va fi să milităm, în numele autonomiei universitare, pentru o previzibilitate a posibilităţilor de dezvoltare de carieră, inclusiv în ceea ce priveşte criteriile ce trebuie îndeplinite, în funcţie de fiecare specialitate.


CAZAREA STUDENŢILOR ÎN CEL MAI SCUMP ORAŞ DIN ROMÂNIA

   
Adevărul: Cum vedeţi problema cazării studenţilor (Mă refer la numărul de locuri în cămine, condiţiile de cazare, chiriile în oraş)? Trebuie/poate Universitatea să facă ceva în acest sens? Dacă da, ce? (dacă se poate m-aş bucura să ştiu şi ce resurse sunt necesare şi când poate fi pus în practic planul dvs. legat de această problemă)
 
 
Ioan Chirilă: Sunt conştient de faptul că UBB are nevoie de construirea unui campus universitar, care să includă şi spaţii de locuit şi spaţii cu alte destinaţii cerute de Facultăţi şi Centre de cercetare, pe lângă ceea ce avem acum ca patrimoniu. Ca rector voi găsi fonduri pentru construirea lui atât din programe europene cât şi din relaţii contractuale cu mediul de afaceri. Aceste construcţii vor începe şi se vor realiza parţial în mandatul meu de rector şi vor fi continuate de cei care vor ocupa poziţii de conducere în mandatele viitoare. 

Daniel David: În primul rând să ne asigurăm că ceea ce avem creşte în calitate (ex. condiţii de locuit, cantină, etc.), iar aici UBB este dispusă să implice resurse proprii, dincolo de efortul de a atrage susţinerea de la buget pentru aceste demersuri.

Apoi, pentru dezvoltare, reiau mai jos ceea ce am spus în program şi la întrebarea 12.

• Pe termen mediu, UBB trebuie să îşi dezvolte un nou campus universitar, cu unităţi academice şi de locuit (cămine studenţeşti). Un demers incipient poate fi realizat în jurul programului STEM+ (vezi Anexa 2 din programul de candidatură de la danieldavid.ro), dar acest lucru trebuie stabilit prin consultarea comunităţii academice a UBB şi a mediului socio-economic, inclusiv a autorităţilor locale, cu parteneriatul autorităţilor naţionale/internaţionale care să ducă în final al un pol academic metropolitan (d. ex.: în formula propusă de InfoBioNano4Health - https://news.ubbcluj.ro/ubb-se-pronunta-pentru-un-pol-academic-infobionano4health-in-transilvania/). 

Programul STEM+ este bine pregătit şi suntem în discuţii avansate cu primăria din Cluj-Napoca pentru a definitiva proiectul/arhitectura clădirilor/dotărilor, urmând apoi a căuta împreună finanţare naţională/internaţională (specifică autorităţilor locale şi/sau unităţilor academice). Să nu uităm cu UBB este un oraş în sine, având o comunitate de aproape 50.000 de oameni, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din Transilvania, cu un buget anual de aprox. 120.000.000 EURO şi un impact direct în economia locala (estimat în mod conservator) de 200.000.000 EURO în 2015. Dacă vrem un oraş de cinci stele ne trebuie o universitate de cinci stele, iar autorităţile locale trebuie să contribuie astfel decisiv la proiectul UBB world-class (inclusiv la campusul UBB).


 

ÎMPĂRŢIREA ÎNTRE CERCETARE ŞI ACTIVITATEA DIDACTICĂ

 
Cum ar trebui să-şi împartă cadrele didactice activitatea între predare şi cercetare? Credeţi că există o supraîncărcare a normelor didactice în defavoarea cercetării?
 
Daniel David: Cred că avem prea puţine cadre didactice/de cercetare faţă de numărul de studenţi. De aceea, acest raport trebuie îmbunătăţit. Apoi, încrederea este un factor fundamental al programului meu de candidatură, însemnând (aşa cum am spus în program...) că programele academice şi corpul profesoral/de cercetători îşi stabilesc singuri ţintele de dezvoltare, respectiv traiectoriile şi indicatorii de carieră (bottom-up), inserându-se într-un cadru general, definit minimal (top-down), managementul academic având mai ales rolul de a verifica îndeplinirea acestora. Ideea că managementul este singura structură care stabileşte direcţii de acţiune şi indicatori de performanţă şi de evaluare este complet depăşită în universitatea actuală, logica fiind cea a co-participării/cooperării, pe fondul încrederii. În acest demers, accentul pe calitate trebuie treptat să devină complementar focalizării asupra cantităţii, iar în anumite segmente chiar să înlocuiască accentul pe cantitate.
 
Ioan Chirilă: Nu cred că putem vorbi despre o supraîncărcare. Cred că în acest moment există un echilibru datorită principiului potrivit căruia activitatea de predare valorifică în mare măsură rezultatele cercetărilor pe care le realizează fiecare cadru didactic. O universitate complexă cum este UBB presupune şi o mare complexitate a activităţilor pe care le desfăşoară angajaţii noştri atât ca activităţi didactice şi de cercetare cât şi ca servicii oferite către comunitate. Asta nu exclude faptul că pot exista persoane care să îşi canalizeze eforturile doar asupra unei dimensiuni, cum ar fi de exemplu angajaţii pe care îi avem la UBB pe poziţii de cercetători şi care se axează cu prioritate asupra activităţii de cercetare.
 
VENITURI MARI PENTRU TOŢI?
 
Există un decalaj important de venituri între cadrele didactice aflate la început de carieră (asistenţi, lectori) şi cele mai avansate din punct de vedere al carierei (conferenţiari şi mai ales profesori)? Aveţi vreun plan de creştere a veniturilor primei categorii amintite (asistenţi/lectori)?
   
Ioan Chirilă: Doresc să luăm toate măsurile legale pentru creşterea veniturilor tuturor categoriilor de personal, dar îndeosebi a celor cu venituri mai mici. Aceste decalaje în salarizare au fost create prin legislaţia în vigoare. Ceea ce noi vom face va fi să găsim soluţii complementare de finanţare cum ar fi cele din activităţi de cercetare în cadrul granturilor, cele din burse oferite în programele postuniversitare, sumele care pot fi folosite din finanţarea suplimentară şi care ar putea fi date, într-un anumit procentaj, cu prioritate tinerilor, în funcţie de criteriile de performanţă pe care le îndeplinesc. În acest sens voi alcătui, împreună cu echipa mea, o strategie privind creşterea veniturilor angajaţilor UBB.
 
Daniel David: Există cu siguranţă un decalaj de salarii, generat automat de gradul didactic/de cercetare şi de vechime. În ceea ce priveşte veniturile, acestea trebuie să crească însă pentru toţi prin proiecte. Într-o universitate world-class veniturile sunt consistente pentru toţi. De aceea, aşa cum am spus în program, plasez candidatura mea la funcţia de rector al Universităţii noastre în paradigma unei universităţi de clasă mondială (word-class), care să exprime, totodată, valorile noastre fondatoare şi virtuţile care consider că trebuie să le fie asociate – Tradiţie (prin Bun-simţ) şi Excelenţă (prin Raţionalitate/Înţelepciune) -, în spiritul umanist modern al încrederii şi deschiderii, pentru a genera o cultură organizaţională a solidarităţii şi cooperării, într-un cadru instituţional dominat de etică, un cadru menit să susţină apoi cu onoare şi curaj misiunea noastră universitară. Conform acestui program, excelenţa nu este un aranjament exclusivist, ci, într-o înţelegere umanistă, o formă incluzivă de a susţine şi stimula valoarea fiecărui membru activ al comunităţii academice. Aşadar, poţi accesa resurse suplimentare fiind competitiv (mai ales seniorii au deja această platformă) şi/sau susţinând zonele competitive (mai ales tinerii în perioada de formare, dar nu numai). Spre exemplu, nu-mi pot imagina conducători de doctorat implicaţi în proiecte fără doctoranzii lor, nu-mi pot imagina profesori/conferenţiari implicaţi in proiecte fără tinerii lectori/asistenţi. Cultura solidarităţii şi cooperării înseamnă că câştigăm mai mult împreună, nu că unii câştigă, iar alţii fac munca sau sunt ignoraţi.


BANI PENTRU CERCETARE

 
Aveţi o strategie de premiere a cercetării? În ce constă, ce sume presupune şi de unde ar putea veni banii? Ar trebui universitatea să suporte taxele de publicare a articolelor în reviste ştiinţifice? Dar taxele de submitere?
 
Daniel David: Am implementat deja ca prorector o astfel de strategie din 2016 şi îmi propun să o continuam. Spre exemplu, pentru publicaţiile indexate Q1 avem 1000 de EURO (Q2 – 700 EURO; Q3 – 250 EURO; Q4 – 100 EURO), iar pentru cele de tip Nature/Science până la 10000 EURO (în funcţie de tipul publicaţiei şi al autorshipului); aceste sume pot fi utilizate pentru susţinerea infrastructurii de cercetare (inclusiv pentru taxe de publicare/conferinţe, etc.). Când este vorba despre publicaţii de top, în regim open access, Consiliul ştiinţific din UBB analizează oportunitatea şi acoperim astfel de taxe din fondurile cercetării. De asemenea, susţinem revistele UBB indexate Web of Science/Scopus/Erih-Plus. Banii provin din resursele proprii ale UBB. În plus, în anul în care avem surplus financiar se constituie un Fond de Competitivitate care se întoarce la facultăţi pentru a susţine din nou infrastructura de cercetare. 

În mandatul de prorector, am extins aceste mecanisme de susţinere şi la componenta didactică (ex. prin granturi care însoţesc premiile didactice) şi am de gând, ca rector, să-l extind şi pentru a treia misiune a universităţii, relaţia cu societatea. 
 
Ioan Chirilă: Cred că avem un program bun la UBB pentru premierea rezultatelor semnificative în cercetare. Voi căuta cu echipa mea soluţii de îmbunătăţire a acestuia. Sursele pot fi din finanţarea suplimentară, din granturi, din parteneriate cu mediul de afaceri şi alte surse pe care echipa mea le va identifica în contextul legal actual. În privinţa publicării, vom stimula publicarea în reviste şi edituri cu vizibilitate internaţională. Nu cred că ar trebui finanţată submiterea sau publicarea efectivă, ci mai degrabă plata unor taxe de open acces sau, acolo unde este cazul, plata traducerii textelor în limbi internaţionale, servicii pe care ar putea să le ofere contra cost specialiştii din UBB.
 

CRIZA SPAŢIILOR DIDACTICE

   
Există în momentul de faţă o criză a spaţiilor destinate activităţilor didactice în cadrul UBB? Dacă da, cum plănuiţi s-o rezolvaţi (resurse necesar, termen)? 
 
   
Ioan Chirilă: Nu cred că există o criză a spaţiilor didactice, chiar dacă deocamdată spaţiile par, în anumite situaţii, a fi insuficiente. Voi acţiona în primul rând printr-o bună inventariere a spaţiilor şi o folosire eficientă a acestora la nivelul Facultăţilor şi a Universităţii. Am în vedere însă şi extinderea spaţiilor didactice, de cercetare şi de cazare prin construirea unui nou campus universitar la Cluj.

Daniel David: Cu siguranţă am de gând să fac exact ce am spus în program. Astfel, spaţiul UBB (ex. infrastructura/clădirile) va fi evaluat şi regândi pe următoarele coordonate:

(1) Utilizarea lui în funcţie de tradiţie şi eficienţă, grad de uzură, posibilitate de modernizare şi adecvare la noile sarcini. Ca regulă generală, resursele UBB trebuie să fie accesate de către comunitatea UBB cu prioritate.

(2) Dezvoltarea prin cumpărare/construire de infrastructuri cu rol academic, din resurse proprii şi naţionale, acolo unde este nevoie. 

(3) Dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului UBB (incluzând Grădina Botanică, Parcul Iuliu Haţieganu, Observatorul Astronomic, Vivarium, muzeele, etc.) trebuie să fie o prioritate, partea fundamentală a celei de-a treia misiuni a universităţii; avem în vedere în acest sens şi o legătură strategică mai strânsă cu Biblioteca Centrală Universitară (ex. implicarea mai activă a comunităţii UBB în deciziile privind achiziţia de cărţi, schimbul de reviste, etc.).

(4) Conectarea infrastructurii/patrimoniului UBB în platforme/reţele funcţionale, pentru a dinamiza funcţionarea internă şi inter-platforme/reţele, în beneficiul activităţilor academice, şi pentru a se conecta mai eficient cu societatea, în noua paradigmă academică a deschiderii.

(5) Pe termen mediu, UBB trebuie să îşi dezvolte un nou campus universitar, cu unităţi academice şi de locuit (cămine studenţeşti). Un demers incipient poate fi realizat în jurul programului STEM+, dar acest lucru trebuie stabilit prin consultarea comunităţii academice a UBB şi a mediului socio-economic, inclusiv a autorităţilor locale, cu parteneriatul autorităţilor naţionale/internaţionale care să ducă în final al un pol academic metropolitan (d. ex.: în formula propusă de InfoBioNano4Health).

 

TRANSPARENŢA CHELTUIRII BANILOR PUBLICI

 
Aveţi de gând să faceţi ceva pentru transparentizarea modului în care sunt cheltuiţi/alocaţi banii de către conducerile diferitelor facultăţi (mă refer la existenţa unor rapoarte privind bugetul care să fie aduse la cunoştinţa cadrelor didactice)?

Daniel David: UBB nu este o sumă de facultăţi sau de departamente. De aceea, spre deosebire de colegul profesor Chirilă, nu cred că bugetul trebuie dus şi derulat la nivel de departamente. Cred însă că transparenţa trebuie dusă până la nivel de departamente (iar aici până la fiecare membru al unităţilor UBB), cu decizie integrată însă la nivel de facultate şi de universitate. Noi avem programe şi departamente care, prin esenţa lor, nu pot să fie viabile financiar (ex. studiul limbilor clasice, programe cu specific naţional/multicultural, etc.). Dar ce universitate ar fi aceea care le-ar închide sau le-ar arăta cu degetul, doar pentru că nu sunt viabile financiar?
UBB este universitatea care în analizele SAR a ocupat prima poziţie între universităţile din ţară privind transparenţa. Şi acum, dacă intraţi pe site-ul UBB, aveţi din trei în trei luni execuţia bugetară la UBB, inclusiv toate achiziţiile publice ale UBB (din tot mandatul acesta).
 
Ioan Chirilă: Am prevăzut în programul meu creşterea gradului de descentralizare financiară printr-o mai mare responsabilizare şi autonomie a departamentelor în gestionarea fondurilor la nivelul facultăţilor. Desigur, o asemenea măsură trebuie să fie integrată unei strategii mai largi, formulată la nivel de Universitate, prin care să se realizeze o gestionare a finanţelor conform unor reguli transparente, adoptate de Senatul UBB. În acest context este necesară o creştere a responsabilităţii şi responsabilizării. Astfel, avem în vedere introducerea unui program coerent şi consecvent de monitorizare, de evaluare periodică a execuţiei bugetare şi de audit periodic la toate nivelurile. 


SITUAŢII CONCRETE 1- DECALAJ DE VENITURI

 
 Se dă următoarea situaţie concretă: „la o facultate din UBB, în cadrul unor activităţi asociate admiterii studenţilor, unele cadre didactice implicate câştigă o sumă (ex- 1.500 de lei), în timp ce alte cadre didactice (apropiate conducerii) câştigă de 10 ori suma amintită, aceasta în condiţii de lipsă de transparenţă.”  Este aceasta o problemă? Cum o rezolvaţi?
 

Ioan Chirilă: Nu cred că potrivit regulamentelor UBB şi potrivit prevederilor legale actuale o asemenea situaţie este posibilă. Dacă o asemenea situaţie ar apărea aş cere Departamentului specializat al UBB să facă o analiză şi să ia măsuri pentru respectarea regulamentelor şi a legislaţiei.

Daniel David: Lucrurile trebuie rezolvate prin proceduri transparente şi echitabile, nu populist. Nu mi se pare absurd ca cineva să câştige mai mult decât altcineva, dacă şi volumul de muncă/responsabilitate administrativă este diferit. Metodologia trebuie să fie însă transparentă!
 

 

SITUAŢIE CONCRETĂ 2 – SE CER 10.000 DE ABSOLVENŢI DE IT 

 
Se dă următoarea situaţie concretă: un cluster de companii din Cluj solicită UBB creşterea numărului de absolvenţi de IT, având în vedere penuria de pe piaţa muncii, să zicem de 10.000 de posturi. Ce răspundeţi/ce faceţi?
 
Daniel David: În primul rând, ne asigurăm ca avem capacitatea şcolară acoperită la maximum. Apoi, discutăm în regim de urgenţă la minister şi cu ARACIS pentru a căuta mecanisme temporare de flexibilizare rapidă a capacităţii de şcolarizare. În paralel, discutăm cu companiile implicate despre nivelul de pregătire pe care îl caută şi explorăm organizarea unei formări în regim de studii postuniversitare sau în parteneriat în forma unor „academii” în cadrul companiilor sau chiar în colaborări cu alte universităţi naţionale (care nu au capacitatea acoperită) sau internaţionale (în condiţiile permise de lege). 
 
Ioan Chirilă: Sunt deschis pentru un răspuns cât mai bun al solicitărilor de pregătire pentru piaţa muncii. De aceea aş solicita Facultăţii care poate să satisfacă o asemenea cerinţă să pregătească tinerii în mod maximal, în funcţie de capacitatea instituţională pe care o are potrivit evaluărilor ARACIS şi potrivit evaluărilor internaţionale la care a fost supusă.
 

SITUAŢIE CONCRETĂ 3 – colaborare pentru realizarea de roboţi

 
O companie de tehnologie solicită UBB colaborarea pentru realizarea unui nou tip de roboţi. În ce termeni vedeţi o colaborarea cu o astfel de companie? Ce trebuie să aducă firma în colaborare, ce poate aduce UBB?
 
  
Ioan Chirilă: Cred că UBB poate contribui mai ales cu tezaurul de cunoaştere, cu capitalul de creativitate, cercetare şi inovare, cu capitalul său uman, dar şi cu capitalul său de recunoaştere simbolică dobândit prin valorizarea tradiţiei şi excelenţei. Cred că o astfel de companie va contribui cu suportul tehnic şi financiar şi cu provocările pe care le aduce situarea pe o piaţă cu o dinamică extraordinară

Daniel David: Din 2016, prin Oficiul de Management şi Transfer Tehnologic şi Cognitiv am creat mecanismele interne privind colaborările cu mediul socio-economic, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală (şi invenţiile de serviciu). Acestea au fost elaborate după modelul practicilor flexibile şi stimulative de la marile universităţi ale lumii, în condiţiile, desigur, ale legislaţiei româneşti. Dar am avut grijă ca mecanismul principal să fie ghidat de flexibilitate şi în regim personalizat, în funcţie de caracteristicile proiectului şi de nevoile companiilor interesate. Aşadar, firmele să vină cu încredere că, odată ce avem acelaşi obiectiv – să producem un nou tip de roboţi -, vom găsi cu siguranţă cele mai bune mecanisme să ne atingem împreună obiectivele (iar dacă nu le avem încă, le inventăm în proces!).  
 
Cum vedeţi colaborarea UBB cu cadre didactice din străinătate? E necesară? Sub ce formă concretă s-ar putea permanentiza acest sistem? (din ce bugete, pe ce discipline, repercusiuni asupra cadrelor didactice titulare, care ar fi efectele pozitive?)

Daniel David: Internaţionalizarea este o componentă fundamentală a programului pe care l-am propus, fiind un aspect care m-a preocupat deja ca prorector al UBB. Asta înseamnă mai multe lucruri:

(1) Colaborări cu cadre didactice/internaţionale acolo unde se află acestea (ex. prin internaţionalizarea proiectelor didactice la ID şi a celor de cercetare);

(2) Atragerea cadrelor didactice/de cercetare în calitate de asociaţi ai UBB (am propus un program şi o metodologie care deja au atras zeci de astfel de colaboratori la UBB);

(3) Atragerea cadrelor didactice/de cercetare – mai ales tineri aflaţi în faza de stabilizare – spre poziţii stabile în UBB (prin implemnetarea mecanismului internaţional HRA for Excellence);
Internaţionalizarea ne ajută să avem medii academice mai bune – ceea ce întăreşte pregătirea studenţilor noştri şi forţa corpului nostru academic, inclusiv mobilitatea internaţională a tuturor – şi atragerea de studenţi internaţionali (care la rândul lor aduc resurse financiare).

Pentru mecanismele concrete, vezi realizările din cadrul Institutului STAR-UBB şi mecanismul de asociere academică la UBB.
 
Ioan Chirilă: Schimburile internaţionale se produc şi în prezent cu rezultate foarte bune. UBB are avantajul unor programe desfăşurate în limbile de circulaţie internaţionale, unele realizate în parteneriate cu Universităţi de prestigiu din întreaga lume. Pentru aceasta există deja programe de schimburi internaţionale. Aşa cum am precizat în proiectul meu managerial, resursele pot fi suplimentate din granturi internaţionale, din fonduri europene, finanţări din partea ONU, UNESCO şi alte structuri internaţionale, dar şi din sponsorizări care ar putea să vină de la persoane şi entităţi de pe plan naţional sau internaţional. Avantajele vor fi evidente atât pentru dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor, cât şi din punct de vedere al schimburilor de experienţă pentru profesori şi cercetători, şi totodată din punct de vedere al dezvoltării şi vizibilităţii instituţionale pe plan global.


Întrebare specifică pentru Daniel David

 
Adevărul: Aţi vorbit într-un interviu despre posibilitatea alegerii unui plan de carieră, ceea ce presupune alegerea cadrelor didactice de a se concentra pe dimensiunea de predare sau pe dimensiunea de cercetare. Acest sistem există deja, câţi profesori au ales să aleagă unul dintre cele două planuri? De ce credeţi că nu se „înghesuie” cadrele didactice să aleagă una dintre variante? Va fi posibil pentru un cadru didactic care alege dimensiunea de predare să câştige şi să avanseze în carieră la fel cum o face un cadru care se concentrează pe cercetare? Nu este nevoie şi de o schimbare a legii pentru aceasta? 
 
Daniel David: Sunt lucruri diferite. Noi am pilotat un sistem de traiectorii flexibile de carieră, în care colegii puteau opta pentru o variantă mixtă, traiectorie pe cercetare sau traiectorie didactică. Evaluarea finală a pilotării se va încheia la mijlocul acestui an (ex. articolele trimise în 2019 vor fi publicate doar în 2020) şi vom trage concluziile. Aproximativ 75% au ales traiectoria mixtă, iar 25% traiectoriile de cercetare sau didactice.  Pentru un program pilot, în care nu am impus alegeri, iar recompensele nu au fost mari, implicarea a fost foarte foarte bună. Ceea ce propun acum este altceva, derivat din practicile universitare europene şi incluzând înţelept rezultatele preliminare ale pilotării, în baza principiului încrederii descris anterior. Mai concret, prin faptul că suntem în universitate, fiecare din noi acoperim cele trei componente academice: didactic, cercetare, relaţia cu societatea. Nu cred însă că putem des şi constant excela în toate trei. În funcţie de etapa de carieră şi de viaţă poţi însă accentua o componentă, celelalte făcându-le la standardul minimum acceptat. Spre exemplu, dacă ai un grant îţi poţi face un plan personalizat în care activităţile/rezultatele să fie focalizate major pe componenta de cercetare. Dacă ai un proiect cu mediul socio-economic, îţi poţi stabili activităţile/rezultatele prin specificul acestuia. Dacă eşti interesat major de activitatea didactică, accentuezi astfel de activităţi/rezultate. Aşadar, managementul nu vine să-ţi spună de sus în jos ce să faci/cât să publici, ci tu îţi defineşti aceste lucruri, urmând ca apoi managemtnul să de verifice dacă tu ai făcut ce ai spus că faci. 
Da, schimbarea unor reglementări naţionale ajută şi vom milita în acest sens. Dar până atunci noi putem implementa modelul prin autonomia proprie. Iată câteva direcţii simple:

(1) În loc să stabilim de sus în jos ca toţi trebuie să publice 3 BDI/WoS etc. în trei ani, să-i lăsăm pe colegi să-şi stabilească rezultatul academic după 3 ani;

(2) În Statele de Funcţii noi putem lucra la profilul celor 250 de ore (nu încă direct la normă didactică – dar se poate şi aici), unde colegii noştri îşi pot defini profilul în funcţie de planul individualizat/personalizat de carieră, în consultare cu directorul de departament;

(3) Orice alte evaluari interne, neforţate de minister, trebuie raportate la planul personalizat/individual de carieră.
 

Întrebare specifică pentru profesorul Ioan Chirilă:

 
Aţi declarat într-un interviu în presa clujeană: „există în cadrul UBB unele discipline care sunt împrumutate de la alte domenii, de pildă, avem Facultatea de Studii Economice, dar avem şi Facultatea de Studii Europene sau pe cea de Studii Politice unde se dezvoltă discipline de factură economică, de politici economice, şi atunci ce am zis? În virtutea legii ar putea exista o normă transversală, astfel ca specialistul numărul 1 din Facultatea de Studii Economice să predea în celelalte facultăţi. În felul acesta creştem calitatea învăţământului şi scădem şi costurile universităţii. Un lider are datoria să încerce această soluţie să îmbunătăţească actul educaţional.” Cum stabilim care este specialistul numărul 1? Ce se va întâmpla cu ceilalţi specialişti, care acum predau la acele facultăţi? Dacă un specialist va preda la toate aceste facultăţi, va mai avea el timp de cercetare? Nu se va supraaglomera?
   
Ioan Chirilă: Din punct de vedere al planului meu managerial, această problemă este una mai degrabă marginală. După ce voi ajunge rector voi discuta oportunitatea ei cu Consiliul de administraţie şi cu Senatul UBB şi mă voi consulta şi cu specialiştii din Departamente în privinţa modului în care ar putea fi implementat acest principiu. La acest moment eu am în vedere faptul că pentru cursurile generale, care se predau sub aceeaşi denumire şi cu acelaşi conţinut în diferite facultăţi, putem să oferim aceste cursuri sub forma unor cursuri magistrale predate de cel mai bun specialist. Cine este specialistul numărul unu este relativ uşor de stabilit prin sistemul universitar care presupune autoevaluare, evaluare colegială, evaluare la nivelul diferitelor structuri ale universităţii, practici de evaluare uzuale la UBB. Criteriile de evaluare sunt cele clar stabilite pentru fiecare domeniu de ştiinţă în parte. Aplicarea acestui principiu nu ar duce nici la reducerea de norme, nici la comasarea de structuri administrative sau de facultăţi. Eu sunt pentru o consolidare a structurilor deja existente. Ar fi vorba doar despre o ofertă care să vină în întimpinarea studenţilor, în promovarea excelenţei în predare şi în întâmpinarea nevoii de reducere a costurilor. Cred că există suficiente ore de predare în fiecare departament astfel încât să nu fie resimţite efecte negative în ceea ce priveşte constituirea normelor cadrelor didactice. Oricum, nu aş vedea aplicabil acest principiu decât pentru cursurile generale, în urma unei consultări cu structurile de conducere şi cu specialiştii vizaţi, decizia aparţinând Departamentelor care elaborează Statele de funcţii şi planurile de învăţământ, noi putem doar propune aceasta soluţie.
  

Întrebare de la prof. univ. dr. Ioan Chirilă pentru contracandidatul său:


Cum veţi realiza, din perspectivă operaţională, adoptarea structurilor specifice unei universităţi World Class în fiecare dintre cele 21 de Facultăţi fără a diminua autonomia universitară proprie fiecărei specializări?
 
Daniel David: Nu există o universitate de clasă-mondială (world-class) fără facultăţi/departamente world-class. Voi cere în primele şase (6) luni fiecărei facultăţi să-şi facă un concept de organizare după normalitatea academică europeană. Apoi vom avea patru ani în care împreună să căutăm mecanismele prin care să reducem discrepanţele dintre starea actuală şi proiecţia normalităţii. Ca UBB-işti trebuie să ieşim din logica supravieţuirii generată de subfinanţarea cronică la care suntem supuşi şi să avem curajul să visăm (măcar) normalitatea europeană. Bani sunt în spaţiul academic european (şi chiar naţional), dar avem nevoie de proiecte instituţionale mai curajoase şi mai coerente pentru a-i accesa!
 

Întrebare de la prof. univ. Daniel David pentru contracandidat:

 
Cum veţi implementa conceptul de "total thinking" fără a afecta specificul fiecărei facultăţi?” 
 
Am utilizat în una dintre intervenţiile mele publice conceptul de "total thinking" pentru a desemna caracterul integrator al viziunii mele asupra Universităţii. Nu am să dezvolt aici filosofia ce stă în spatele acestei viziuni deoarece consider că trebuie să fiu clar şi bine înţeles şi atunci e preferabil pentru cititori să exprim totul în puţine cuvinte. Dar trebuie să relev faptul că acest concept dă seama de modul în care strategia mea generală privind activitatea managerială integrează formele particulare ale acţiunii universitare într-o perspectivă coerentă, care dă posibilitatea diverselor structuri ce dau specificul facultăţilor să se conecteze şi să devină parte activă a unităţii de acţiune pe care să o avem la nivel instituţional. Aceasta ar trebui să îmbine preocupările de specializare aprofundată cu cele interdisciplinare şi cu cele transdisciplinare, în baza unei strategii de durată în care programele noastre să se armonizeze între ele şi să se racordeze la preocupările de maximă actualitate pe plan global. Un asemenea mod de gândire este în concordanţă cu dorinţa noastră de dezvoltare a universităţii în spiritul nou adus de era digitală, cu provocările impuse de armonizarea dintre particular şi universal într-o reţea globală a dezvoltării valorilor, creaţiei şi inovării academice.
   
Planurile manageriale depuse de către cei doi candidaţi pot fi consultate AICI şi AICI.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

42 Comentarii

Lucifer
29.02.2020, 12:38:24

Sper să câştige Daniel David, un geniu al psihologiei sociale româneşti. Popii ăştia să-şi vadă de Dumnezeu.

+5 (9 voturi)
Mihai Popescu
29.02.2020, 13:57:08

Si ce averi are UBB !!! Case de vacanta, terenuri etc. etc. Pt. cine sunt toate astea ?

+2 (2 voturi)
niky
29.02.2020, 14:34:20

stati un pic;nu ambii sunt teologi...domnul david(penticostal,sau ceva de genul)asadar psihologie de tip religios...mai aparea pe la unele emisiuni...cu diverse teorii dubioase ca trimitere in final...titluri si studii pela institutii patronate de cultul respectiv(indoelnice ca si calitate dar popmos prezentate) o directie destul de periculoasa si cu unul si cu altul.... pacat ca statul nu-i capabil sa pastreze asemenea institutii inafara unor colaborari intre ghilimele cu astfel de culte si fundatii,,pseudo academii si doctoranti....VAI MAMA NOASTRA !!!!CLAR NICI ORTODOXUL ,CATOLICUL SAU SFINTII LOR NU-S DE DORIT ...INVATAMANTUL de stat TREBUIE delimitat de asemea influiente...in privat ..problema fiecaruia...unde si ce vrea

+2 (6 voturi)
niky
29.02.2020, 14:38:11

a ..si dmnul david nu a intrat pe locurile libere speciale ale unei anumite etnii ??!! vreu si eu locuri pt cei de 125 kg ,speciale ....eu cred ca locul la o institutie de invatamant este la liber pe cat te duce capul nu pe rasa,rata,religie etc....!!!

+1 (7 voturi)
Nirolf
29.02.2020, 14:50:00

Alegere . Un invatator este o flacara . Un popa este un vant care stinge flacara .

-2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (42)

Modifică Setările