Cluj-Napoca

articolul anterior articolul urmator

Biserica Ortodoxă Română în pandemie, subiect de analiză la Oxford. Expert român: „Sfera religiosului a fost neglijată încă de la început” EXCLUSIV

40
6 Dec 2021 18:04:58
Autor: Ştefan Lică
Ştefan Dascălu este imunolog şi e cercetător la celebra universitatea Oxford. FOTO Arhivă personală
Ştefan Dascălu este imunolog şi e cercetător la celebra universitatea Oxford. FOTO Arhivă personală

Profesori şi cercetători de la Oxford, alături de teologi şi matematicieni de la celebra universitate, au luat parte la un studiu interdisciplinar, iar rezultatele au fost publicate, pe 6 decembrie, în „Frontiers in Public Health”, jurnal de specialitate şi celebră revistă academică specializată în sănătatea publică.

Biserica Ortodoxa Română în pandemie a ajuns subiect de analiză la prestigioasa universitate Oxford. Analiza celor de la Oxford menţionează aspectele pozitive, dar şi pe cele negative.
 
La prima categorie se aminteşte faptul că BOR a făcut donaţii şi a susţinut pacienţii infectaţii cu SARS-CoV-2, a deschis linii telefonice, le-a cerut credincioşilor să respecte regulile de distanţare sau a intervenit atunci când membrii diaspora care se întorceau acasă au fost puşi la zid şi acuzaţi că au adus boala în România.
 
Nu în ultimul rând, în timpul campaniei de vaccinare, Biserica Ortodoxă Română s-a arătat oficial deschisă şi a susţinut într-o oarecare măsură campania, chiar dacă nu în totalitate.

La polul opus, anumiţi ierarhi s-au declarat public împotriva vaccinării şi au îndemnat populaţia să se ţină departe de centrele de imunizare, răspândind teorii ale conspiraţiei. 

Aici, britanicii l-au dat ca exemplu pe arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, cunoscut pentru atitudinea sa radicală. De asemenea, biserica nu a susţinut îndeajuns campanie de vaccinare, dar aici cea mai mare parte din vină o poartă statul român, care nu a ştiut să dialogheze şi nu a oferit mijloace logistice şi suficiente informaţii.
 
„Succesul politicilor de sănătate publică depinde în mare măsură de modul în care se conformează populaţia generală. Autorităţile de stat implementează adesea politici fără a se consulta reprezentanţi ai comunităţilor bazate pe credinţă, trecând astfel cu vederea potenţialele implicaţii ale măsurilor de sănătate publică pentru aceste părţi ale societăţii. Deşi omniprezente, aceste provocări sunt mai uşor de observat în statele înalt religioase. România serveşte drept exemplu ilustrativ pentru aceasta, deoarece date recente o identifică ca fiind cea mai religioasă ţară din Europa. În această lucrare, noi discutăm despre contribuţiile Bisericii Ortodoxe Române, principala instituţie religioasă din ţară, la eforturile naţionale de atenuare a COVID-19. Vă prezentăm nu numai aspectele pozitive ale consultărilor productive între autorităţile de sănătate publică şi instituţiile religioase, dar şi impactul negativ al comunicării unidirecţionale. Munca noastră subliniază faptul că un dialog eficient cu comunităţile religioase sporeşte şansele de reuşită”, precizează autorii, în debutul studiului.
 

Primele colaborări între BOR şi autorităţi, în debutul pandemiei

De asemenea, se subliniază şi că au existat momente când BOR a colaborat cu autorităţile şi sunt prezentate şi câteva exemple. Aşa a fost în primele luni ale pandemiei, când, scriu cercetătorii de la Oxford, România s-a confruntat cu un aflux fără precedent de membri ai diasporei sale, forţând autorităţile să decidă un lockdown extrem de dur şi măsuri de carantină pentru persoanele care veneau din străinătate.
 
„Percepţia publicului asupra acestei situaţii nu a fost favorabil, mai ales când au fost deschise centre de carantină în localităţile apropiate de punctele de trecere a frontierei. Românii care se întorceau din străinătate au fost deseori denigraţi pe platformele de socializare pentru că ar fi importat infecţii în ţară şi au existat chiar proteste în afara centrelor de carantină, cerând închiderea acestor facilităţi.
 
Cu toate acestea, comunicarea eficientă dintre stat şi BOR au atenuat impactul acestor proteste prin creşterea nivelului de înţelegere a situaţiei şi susţinerea toleranţei. În plus, clerul de rang înalt al BOR a emis declaraţii susţinând îndrumările oficiale, iar unele mănăstiri chiar a oferit spaţii de carantină pentru persoanele care se întorceau din străinătate. Aceste acţiuni ale BOR în fazele incipiente ale pandemiei de COVID-19 au întărit considerabil conformarea publicului”, se menţionează în studiu.
 

Tensiunile din perioada Paştelui

Însă la fel, au existat şi probleme şi tensiuni, aşa cum s-a întâmplat în 2020, în perioada Paştelui. Atunci, autorităţile au luat măsuri noi pentru a preîntâmpina creşterea numărului de cazuri. 

„Pe de altă parte, clerul şi funcţionarii bisericii au fost preocupaţi de interferenţa statului cu libertatea religioasă şi dreptul la cult. Situaţia a creat un conflict care trebuia soluţionat cu promptitudine, deoarece tensiunile erau deja ridicat din cauza altor restricţii, cum ar fi acoperirea obligatorie a feţei, distanţarea socială şi izolare naţională”, se mai aminteşte în document. 
 
Însă chiar şi atunci s-au găsit soluţii, mai precizează sursa citată. „După o comunicare extinsă între oficialii statului şi reprezentanţi BOR, slujbele de Paşte au fost permise să se desfăşoare fără prezenţa publicului. Distribuirea Sfintei Lumini la casele cetăţenilor a fost efectuată de voluntari din localitate. Aceste măsuri extraordinare, posibile doar cu sprijinul BOR, au fost primordiale pentru ambele prevenirea potenţialelor evenimente de suprarăspândire şi evitarea tulburărilor publice.” 
 
În alte situaţii, comunicarea a fost însă întreruptă. A fost şi cazul atunci când Biserica a refuzat să se conformeze, iar preoţii să facă împărtăşania cu linguriţe de unică folosinţă. De asemenea, au existat numeroase cazuri de sărbători religioase şi procesiuni în care anumiţi preoţi nu au dorit să respecte măsurile de distanţare.
 
„Cu toate acestea, Patriarhia a emis linii directoare pentru oficierea în siguranţă a serviciului de Paşte, inclusiv distanţarea socială şi alte măsuri de precauţie sanitare care ar limita răspândirea potenţială a infecţiei. Ca şi în anul precedent, aceste măsuri au fost rezultatul direct al dialogului autorităţilor statului cu reprezentanţii BOR.  Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la gestionarea pandemiei nu se limitează la aprobarea şi respectarea ghidurilor oficiale de sănătate publică. Ca şi alte instituţii religioase din întreaga lume, BOR a fost implicată în activităţi caritabile şi filantropice substanţiale. La doar o lună de la depistarea primelor infecţii cu SARS-CoV-2 în România, BOR a cheltuit peste un milion dolari în donaţii pentru a ajuta la gestionarea impactului şi a donat, de asemenea, dispozitive şi echipamente medicale centrelor de sănătate în toată ţara. În plus, în cooperare cu autorităţile regionale şi naţionale, bazate pe credinţă organizaţii bisericeşti au creat linii telefonice de urgenţă pentru asistenţa medicală şi socială. Împreună, activităţile caritabile ale Bisericii au contribuit foarte mult la atenuarea impactului societal al COVID-19 în toate etapele pandemiei”, se mai precizează în studiu.
 

Cercetător român de la Oxford: „Autorităţile au greşit mai mult”

Unul dintre autorii principali ai studiului este românul Ştefan Dascălu. Cercetător la Oxford, imunologul român consideră în cele mai multe cazuri atunci când dialogul dintre BOR şi autorităţi a avut de suferit, vina le-a aparţinut ultimelor. 
 
El consideră că a existat doar o simulare a dialogului cu cultele, iar ceea ce statul a încercat să se facă nu a fost o consultare care să aibă rezultate implementabile în politicile de sănătate publică, ci s-a încercat pur şi simplu folosirea bisericilor şi a instituţiilor de cult pentru imagine. 

Ştefan Dascălu a explicat pentru „Adevărul” unde a procedat corect Biserica Ortodoxă Română şi unde a greşit, în ultimul an şi jumătate, de când a început pandemia.
 
„Implicarea instituţiilor de cult în eforturile de combatere a pandemiei este un lucru recunoscut şi valabil la nivel internaţional. În România, Biserica Ortodoxă Română ocupă un loc aparte dat fiind numărul mare de credincioşi (peste 80%) care îi aparţin. Există numeroase exemple pozitive şi lăudabile ale contribuţiilor BOR în pandemie: activitatea social-filantropică, liniştea şi vindecarea sufletească a oamenilor în timpul acestor vremuri tulburi, îndemnul constant la încredere şi ascultare a specialiştilor, dar şi susţinerea măsurilor de sănătate publică. Cu privire la acest ultim aspect, adesea au fost aduse în prim-plan acţiunile deplasate ale unor preoţi şi ierarhi ai BOR, neţinându-se cont de activitatea generală a Bisericii sau chiar de poziţia oficială. Într-adevăr, aceste cazuri nefericite au existat şi din păcate încă există, dar trebuie făcută această distincţie importantă între individ şi poziţia oficială a instituţiei”, spune Dascălu.
 

Cheia pentru o campanie de vaccinare reuşită: comunicarea

Pe de altă parte, el spune că atunci când autorităţile şi Biserica au vorbit aceeaşi limbă, lucrurile au decurs mult mai bine. Aceasta este de altfel şi concluzia studiului, subliniază Ştefan Dascălu.
 
„Concluziile studiului nostru interdisciplinar sunt uşor de înţeles: atunci când a existat un dialog real, nu o simulare a comunicării între autorităţile statului şi instituţiile de cult din România, rezultatul a fost unul benefic efortului de gestionare a crizei sanitare COVID-19. Pe de altă parte, atunci când nu au existat consultări în prealabil cu privire la măsurile de sănătate publică ce au avut implicaţii în sfera religiosului, am observat un răspuns care nu a fost favorabil eforturilor de control al pandemiei. Totuşi, dacă tragem linie şi adunăm bunele şi relele, concluziile sunt că Biserica a ajutat foarte mult în timpul crizei sanitare COVID-19”, a mai explicat cercetătorul român de la Oxford.
 

Ce e de făcut în continuare

Ştefan Dascălu a vorbit şi despre ce ar mai avea de făcut BOR pentru a-şi aduce contribuţia la o campanie cât mai eficientă de vaccinare care poate salva vieţile credincioşilor şi numai. Însă, atrage el atenţia, nu Biserica trebuie trasă la răspundere în primul rând, pentru că atribuţiile sale nu sunt acelea de a coordona o campanie de acest gen, iar conducerea BOR şi preoţii nu au mijloacele să susţină eficient o astfel de campanie. 
 
„Răspunsul la această întrebare trebuie dat în contextul în care Biserica poate participa şi contribui la efortul unit de combatere a pandemiei fără a fi responsabilă pentru gestionarea acestuia. Mă refer aici la atribuţiile organismelor competente: Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii, Campania Naţională de Vaccinare şi evident Secretariatul de Stat pentru Culte, care ar fi trebuit să intermedieze şi să faciliteze discuţiile interinstituţionale încă de la începutul pandemiei. În toată această perioadă, comunicarea echilibrată şi dezbaterea în legătură cu standardele internaţionale privind sfera religioasă nu au fost aduse în prim-plan în România de către cineva din partea guvernului, ci de către Cătălin Raiu, membru al panelului de experţi în libertate religioasă la OSCE. Faptul că aşa-zisele consultări cu instituţiile de cult au avut loc într-un mod netransparent şi a fost doar simulat un dialog între stat şi culte cu privire la gestionarea pandemiei a dus adesea la neînţelegerile pe care le-a resimţit întreaga societate”, susţine expertul.
 
El atrage atenţia că abia din toamna anului 2021 au avut loc dezbateri publice cu privire la rolul bisericilor în pandemie, iar acestea au fost organizate de către agenţii de presă, şi nu de către autorităţi:
 
„Aşadar, răspunsul la întrebare este că instituţiile de cult din România, inclusiv BOR, pot aduce în continuare contribuţii semnificative – cum de altfel au şi făcut – dar le trebuie oferite cadrul şi susţinerea necesare, în primul rând la nivel informaţional, pentru a combate dezinformările despre pandemie care circulă poate chiar mai virulent decât boala în sine.” 
 

Consultarea transparentă şi onestă e esenţială

La final, Ştefan Dascălu a explicat ce ar trebui să facă statul român în continuare în relaţie cu BOR pentru a-i sprijini şi a-i face să ia şi alte măsuri eficiente pentru combaterea pandemiei.
 
„În primul rând, construirea unui cadru formal pentru dialogul cu instituţiile de cult. Acest demers trebuia, de altfel, să fie intermediat încă de la început de către Secretariatul de Stat pentru Culte la solicitarea Ministerului Sănătăţii şi a celorlalte organisme competente. Consultarea transparentă şi onestă atât în prealabil, cât şi în timpul implementării politicilor de sănătate este esenţială şi s-a dovedit a fi factorul cel mai important încă de la începutul pandemiei.
 
Din păcate, sfera religiosului – atât de importantă în societatea românească – a fost neglijată încă de la început, iar acest lucru a avut consecinţe care acum sunt greu de reparat. Numeroase dezinformări cu privire la pandemie, inclusiv unele despre vaccinare, se folosesc de argumente religioase. Atât BOR, cât şi celorlalte culte din România le trebuie oferite resurse informaţionale şi chiar umane pentru a combate aceste fenomene. Totodată, aceste lucruri se pot realiza doar prin dialog şi consultare onestă, fapt care trebuia conştientizat încă de la început”, a încheiat Ştefan Dascălu.

Rezultatele acestui studiu interdisciplinar au fost publicate, pe 6 decembrie, în „Frontiers in Public Health”, jurnal de specialitate şi celebră revistă academică specializată în sănătatea publică.
 
Vă mai recomandăm şi:
 
Cum va evolua COVID-19, în opinia unor reputaţi specialişti români: banală răceală sau coşmar cu tulpini mutante
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

40 Comentarii

Pop Max
6.12.2021, 18:10:52

Cred că dacă imunologii și alți „oameni de știință” și-ar vedea de treaba lor și nu i-ar mai f*te grija de BOR, am avea mai multe șanse să „învingem pandemia”.

-14 (24 voturi)
Nastase T Ovidiu
6.12.2021, 18:53:16

Ne-au furat un paste, ne-au ingropat rudele in saci de plastic si ne-au interzis accesul la inmormantari. Voi credeti ca asta se uita? Atata bataie de joc? Si nu, nu ma injectez.

-30 (40 voturi)
miron miron
6.12.2021, 18:34:57

Sarbatorile religioase au fost unele din cauzele majore care au raspandit pandemia. Atunci cand credinciosul se duce la slujba, neglijeaza regulile sanitare, fie din ignoranta, fie din credinta ca Dumnezeu atunci il protejeaza. Acum stim ca virusul n-are nimic de-a face cu credinta, se raspandeste dupa regulile sale naturale. Spun asta, fiindca dupa fiecare sarbatoare religiosa, intodeauna a aparut un nou val de imbolnaviri. Nu sunt impotriva religei, dar si aici trebuie inteles ca regulile trebuie respectate cu strictete.

+12 (22 voturi)
kitty kat
6.12.2021, 18:39:36

Eu zic cå BOR nu are ce cåuta in ecuatia asta, ei au tot interesul så moarå fraierii ca så castige bani la inmormantårile lor, deci ce tot vorbim ca så nu adormim? Greseala cea mare in RO a fost si incå este cå specialistii nu au stiut så ajungå la nivelul de intelegere a tuturor. Apoi un alt lucru ce ridicå mari semne de ? ar fi doctori ce neagå efectul pozitiv al unui vaccin. Må face så cred cå ei doar au absovit medcina, dar lucruri de bazå au intrat pe o ureche si au iesit pe alta...asa cum si altii sunt profesionisti ori doar nalfabeti functionali cu o diplomå si cam atat, practica ii omoarå.

-1 (9 voturi)
Echo BRAVO
6.12.2021, 18:48:21

Eu, când aud de BOR ... îmi vine să BORĂSC. Pentru BOR, credinţa se rezumă la bani. A ajuns banul să fie unitate de măsură pentru "credinţă".

+2 (8 voturi)

Vezi toate comentariile (40)

Modifică Setările