Campion român la yachting: „Riscurile sunt mai mari când joci fotbal decât pe mare“
0
Dublu campion naţional şi medaliat cu argint şi bronz la competiţiile internaţionale de yachting, Valentin Oeru este şi un prosper om de afaceri. Mare parte din viaţa sa se confundă cu uriaşa pasiune pentru sporturile nautice, pe care le practică de mulţi ani cu succes
Aventurier pe mările lumii, Valentin Oeru (43 de ani) îmbină inteligent sportul cu spiritul antreprenorial. Ce rezultă de aici? Un dublu campion naţional la yachting şi un antreprenor de succes, care trăieşte viaţa la intensitate maximă. Atât în viaţa profesională, cât şi în cea sportivă, a avut magnet la succes. A fost pe rând director de vânzări la o companie cu acţionariat elveţian, timp de trei ani, apoi 13 ani a muncit pentru un fond de investiţii în publicitate online, apoi alţi 13 ani în zona de software development. Din banii astfel câştigaţi a investit masiv într-un business strâns legat de sportul de care este atât de mult ataşat.
Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Valentin Oeru a vorbit despre sportul pe care îl practică şi a dat reţeta performanţelor sale. Nu a trecut sub tăcere nici partea din business şi a explicat care sunt calităţile unui viitor skipper – căpitan de vas – şi cum se poate obţine şi de unde un astfel de permis.
„Weekend Adevărul“: Când aţi devenit pasionat de navigaţie şi când aţi făcut primii paşi spre yachting?
Valentin Oeru: Acum aproximativ opt ani am absolvit şcoala de yachting SetSail Nautic School şi am rămas îndrăgostit iremediabil de mare şi de acest sport. Pe lângă plimbările de agrement pe care le fac în fiecare an cu familia şi prietenii, sunt un mare pasionat de regate, competiţiile de ambarcaţiuni de agrement sau, mai pe scurt, de veliere.
Ce calităţi consideraţi că ar trebui să aibă cineva care îşi doreşte să navigheze şi să conducă propriul iaht?
Nu cred că se pune neapărat problema unor calităţi extraordinare pe care trebuie să le avem pentru a putea naviga. Mai degrabă, aş spune că este de vorba de cunoştinţe elementare de fizică şi ceva particularităţi specifice domeniului pe care oricine le poate dobândi la şcoală pentru obţinerea permisului de navigaţie. Provocările apar şi ele, însă mai mult atunci când participăm la competiţii mai lungi, în momentele când trebuie să navigăm în condiţii mai puţin prielnice. Altfel, pentru navigaţia de plăcere se spune că atunci când este furtună, un skipper bun rămâne întotdeauna în port şi nu riscă niciodată inutil.
Mai puţin riscant decât pe terenul de fotbal
Aminteaţi de riscuri şi aş vrea să vă întreb care sunt cele mai mari pericole care îi pasc pe navigatori şi cum pot fi ele eliminate sau măcar reduse?
Riscurile când practici acest sport pot exista, dar să nu credeţi că sunt uriaşe. Aş spune chiar că poate riscurile când faci iahting sunt ceva mai mici decât la fotbal, spre exemplu, şi cu siguranţă mult mai mici decât la schi. Sigur că te poţi răni, te poţi accidenta fiind lovit de ghiulul ambarcaţiunii sau îţi poţi fractura o mână sau un picior. Dar asta se întâmplă numai la regate şi doar în cazul celor care conduc ambarcaţiuni construite special pentru competiţii şi care sunt din construcţie mai „agresive“. Dacă suntem însă atenţi, nu se prea poate întâmpla nimic cu adevărat grav. Şi când vorbesc de atenţie precizez că ar trebui coroborată neapărat şi cu temeinice cunoştinţe teoretice şi practice de manevrare a ambarcaţiunii.
Ce etape aţi parcurs pentru a obţine carnetul de skipper şi în ce măsură a fost complicat acest parcurs?
Am urmat cursurile şcolii de navigaţie SetSail şi am susţinut, pe rând, patru examene pentru obţinerea tuturor categoriilor posibile. E vorba de D (pentru ape interioare), C (6 mile de coastă), B (24 de mile de coastă) şi A (All waters). Ulterior am continuat să învăţ şi mai mult, iar următorul pas a fost să devin skipper de regată, apoi am angajat antrenori buni şi foarte buni, multipli campioni mondiali, participanţi la curse renumite de pe întreg globul cum ar fi Sidney - Hobardt, America’s Cup, Farr 40 - Words şi multe altele.
Valentin Oeru a reuşit performanţe impresionante în ţară şi în străinătate. FOTO Arhivă personală
Performanţe în ţară şi în străinătate
La ce competiţii importante aţi participat în toţi aceşti ani şi care sunt cele mai notabile rezultate obţinute?
Am început prin a participa pe plan local la competiţii, apoi la nivel naţional în România, unde am reuşit să câştig de două ori Campionatul Naţional, iar într-un sezon m-am clasat pe locul 3. Apoi am dorit mai mult şi am început să merg la competiţii în afara ţării. Aşa am ajuns şi am concurat de trei sau de patru ori la Bosphorus Cup în Istanbul, ultima participare aducându-mi şi un loc 3 la general. Totodată, de două ori am luat startul la Rolex Middle Sea Race din Malta, iar la a doua participare am obţinut un loc secund. Am mai participat la Campionatul Mondial ORC în Croaţia în 2019, la Campionaul European ORC 2021 din Capri, unde am obţinut locul 3 la Clasa Corinthians. O performanţă bună am obţinut şi la Hydra Race în 2019, în Grecia, unde am luat locul 3, iar în 2021 am participat la Aegean 600 – prima ediţie din Grecia, unde ne-am clasat pe poziţia 4 în grupă şi 5 la general, la clasa ORC.
Când vorbim de iahting ne referim la un sport destul de costisitor. În ce măsură este dezvoltat acest sport în România, ţinând cont şi de acest detaliu?
În România, iahtingul de competiţie ia amploare an de an. Două sau trei ambarcaţiuni noi sosesc în fiecare an, iar nivelul regatelor creşte practic mereu. Aş spune că suntem pe un drum bun, iar performanţele încep să apară şi cresc de la sezon la sezon. Însă fără mai mulţi sponsori interesaţi de acest domeniu este destul de greu să rămâi performant. Asta pentru că întreţinerea ambarcaţiunilor şi, mai ales, întreţinerea velelor acestora presupun costuri semnificative.
Dacă ar fi să ne referim la procente, cât la sută vorbim de un sport şi cât de un stil de viaţă şi de aventură?
Asta chiar este o întrebare grea (râde). Cred că toate acestea se contopesc foarte bine. Este însă greu de dat un procent, pentru că pe barcă înveţi business spre exemplu şi comunici foarte mult cu coechipierii, lucrezi în echipă. Pe de altă parte, da, ai nevoie şi de ceva formă fizică, şi atunci poţi spune că este şi sport pur. Însă nu pot da un procent.
Provocările apar mai mult atunci când participăm la competiţii mai lungi, în momentele când trebuie să navigăm în condiţii mai puţin prielnice. Pentru navigaţia de plăcere se spune că atunci când este furtună, un skipper bun rămâne întotdeauna în port şi nu riscă niciodată inutil. - Valentin Oeru
„Se spune că nu există vânt prea puternic, ci doar velatură prea multă“
Care au fost cele mai grele momente pe care le-aţi trăit în barcă, pe oceanele şi pe mările lumii? Aţi prins şi furtuni dificile, aţi trecut prin clipe delicate?
Sigur că am prins furtuni, însă culmea, să ştiţi că nu neapărat acelea sunt cele mai dificile momente. Se spune că nu există vânt prea puternic, ci doar velatură prea multă. Aşa că nu consider vântul puternic şi nu văd în furtuni o mare problemă. Cele mai dificile momente sunt accidentările pe barcă. De exemplu, am avut un coleg lovit de ghiu în cap, iar atunci chiar puteau fi consecinţe grave. Din fericire, a scăpat destul de uşor, însă momentele acelea când un coechipier se umple de sânge şi nu ştii exact care este starea acestuia până nu analizezi un pic situaţia sunt cele mai dificile momente, cel puţin din punctul meu de vedere. La fel, un moment complicat de gestionat este şi când ai om la apă. Nu este tocmai o operaţiune simplă, există riscuri. Din fericire, în ce mă priveşte, am luat tot timpul măsuri de precauţie, aşa că nu am experimentat niciodată o astfel de situaţie.
Valentin Oeru a navigat foarte multe mile în Marea Neagră, în Marmara, Egee, Mediterana, Ionică şi Tireniană
Pe mare, cu familia
Cum v-a afectat pandemia, câte competiţii au fost amânate sau anulate?
Pandemia ne-a afectat foarte mult în 2020, când majoritatea competiţiilor s-au anulat sau s-au amânat. Practic, am avut doar curse de antrenament şi o singură regată oficială, Bosphorus Cup la Istanbul. Anul trecut a început bine şi avem deja foarte multe participări, se pare lucrurile se mai îndreaptă şi e foarte bine.
Valentin Oeru este un antreprenor de succes. FOTO Arhivă personală
În ce măsură a influenţat pandemia comportamentul skipperilor care navighează pur şi simplu de plăcere, nu neapărat pentru a concura?
Foarte mulţi skipperi au ieşit cu familiile pentru a profita de libertate. Personal, am plecat cu propria ambarcaţiune cu familia până în Grecia. Mulţi au ieşit sporadic la Marea Neagră. Asta pentru că pe mare cu toţii ne-am simţit liberi şi mai ales în siguranţă alături de familiile noastre.
Sunteţi nu doar sportiv şi pasionat de tot ce înseamnă sporturile nautice, ci şi un antreprenor care a investit într-un domeniu conex. Despre ce este vorba şi cât de bine se câştigă în acest domeniu?
Acum ceva mai mult de şapte ani am înfiinţat o firmă, Yacht Charter SetSail, împreună cu partenerul meu, Ovidiu Drugan. Iar din 2020 am înfiinţat un grup de companii care se ocupă cu importul şi cu distribuţia produselor destinate ambarcaţiunilor de agrement. Este vorba de vele, piese de schimb şi echipament. A doua divizie importă şi distribuie doar B2B echipamente şi consumabile utilizate în marile depozite din România.
Vă mai recomandăm şi:
Un general român demontează propaganda rusă legată de articolul 5 al Tratatului NATO: „O speculaţie”
Se încarcă comentariile...
